|
PEDIPLENA DIN MUNTII VLADEASA |
 |
 |
|
Marţi, 21 Februarie 2012 08:42 |
|
În Munţii Vlădeasa, pediplena este situată în partea sudică şi sud-estică a lor. Situaţia este aceeaşi ca în Munţii Bihariei doar că aici pediplena a fost creată pe roci magmatice.
Şi în acest caz deosebim două trepte de nivelare, cea superioară la peste 1 600 m şi cea inferioară, de peste 1 400 m.
Şi aici se pot deosebi, dar în partea sudică a Vlădeasei circuri glaciare (nivo-glaciare), dar la altitudini ceva mai joase decât în Munţii Biharia.
Fig. 1. Pediplena carpatică în Munţii Vlădeasa (nord)
|
|
PEDIPLENA CARPATICA în MUNTII BIHARIA |
|
|
|
Vineri, 17 Februarie 2012 14:49 |
În cadrul Munţilor Biharia, cei mai înalţi din cadrul Munţilor Apuseni, în partea lor superioară, se găsesc urmele eroziunilor de odinioară. Această suprafaţă este totodată cea mai veche dar şi cea mai înaltă. Datorită unor acalmii tectonice şi exondării Munţilor Apuseni, relieful ridicat anterior tectonic, a fost supus unei eroziuni şi nivelări intense, în tot timpul neozoicului. Se pot deosebi mai multe suprafeţe de nivelare, relieful fiind deci policiclic. Noi ne vom ocupa în continuare cu Munţii Biharia, apoi cu Vlădeasa şi pe urmă cu Munţii Codru-Moma.
|
|
TNL Beius ORGANIZEAZA |
|
|
|
Joi, 16 Februarie 2012 11:11 |
|
Tnl Beius ORGANIZEAZA pentru Toti Beiusenii, sambata 18 februarie, o excursie la Stana de Vale . Plecarea v-a avea loc la ora 10:00 din fata lic. Samuil Vulcan cu intoarcere la ora 17:00. Transportul si o masa gratuit.
Cei care doriti sau sunteti interesati va stau la dispozitie cu informatii si va rugam sa confirmati numarul de persoane pentru a putea organiza transportul, la numerele de telefon: 0765/397412; 0733/999318 si 0767/667683.
|
|
Municipiul Beiuş dezapezit de familia Degau! |
|
|
|
Miercuri, 15 Februarie 2012 13:20 |
|
De când a început să ningă la Beiuş, in afara de Familia Degau care a pus la dispozitia Beiuşeanului propriul utilaj, nimeni = Primaria Beiuş nu a facut mai nimic (au intervenit o singura data, pe unele străzi lăturalnice). Îndrăznesc să afirm asta, atâta timp cât circul în fiecare zi cu maşina dintr-un capăt ân celălalt al Beiusului.
Municipiul Beiuş nu are semnat un contract de deszăpezire, şi acest lucru se întâmplă de 3 ani !
Sa va fie rusine.
|
|
37,4 mil. euro pentru DN 76 Beius-Oradea |
|
|
|
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a semnat, luni, contractul privind reabilitarea DN 76 Beius-Oradea, intre km 133,6 si km 184,4.
Valoarea refacerii celor 47,32 kilometri este de 161.037.987,16 lei (aproximativ 37,4 milioane euro) fara TVA, contractul fiind atribuit, prin licitatie deschisa, Asocierii SC CCCF Drumuri si Poduri Timisoara SRL&CO.GE.FA S.p.A.& S.IM.CO SRL.
Durata lucrarilor este de 2 ani, la care se adauga 2 ani perioada de garantie. Proiectul este finantat de Banca Europeana de Investitii (50%) si din fonduri de la Bugetul de stat (50 %).
Articolul a fost publicat in INFRASTRUCTURA si marcat ca Banca Europeana de Investitii, bugetul de stat, CCCF Drumuri si Poduri Timisoara SRL, CNADNR, CO.GE.FA S.p.A., contract reabilitare DN 76 Beius-Oradea, S.IM.CO SRL.
|
|
BAZINUL CRISULUI PIETROS |
|
|
|
Miercuri, 08 Februarie 2012 14:39 |
|
Crişul Pietros este un afluent de dreapta al Crişului Negru, venind din Munţii Bihorul nordic sau cum i-am numit noi, Munţii Padiş-Scărişoara (A. Indrieş, 1997, 1999, 2010). O foarte mică parte a bazinului se află în Munţii Vlădeasa.
Suprafaţa bazinului este de 226 kmp (Crişul Negru are peste 4 450 kmp). Râul are 31 km lungime şi debitul mediu la Pietroasa de 4,15 mc/s.
Crişul Pietros se formează din două râuri importante, Bulzul şi Galbena, la care se mai adaugă Valea Aleului. Menţionăm că şi apele din cadrul Padişului, în cea mai mare parte aparţin de Crişul Pietros, dar care ajung pe căi subterane la confluentul principal.
Fig. 1. Bazinul hidrografic al Crişului Pietros
|
|
MAGURA RABAGANI (FORAU) |
|
|
|
Marţi, 07 Februarie 2012 14:56 |
Măgura Răbăgani sau Forău (395 m) cum i se mai spune, este o culme detaşată din cadrul Munţilor Codru-Moma de către Crişul Negru şi delimitată faţă de Munţii Pădurea Craiului de către valea Holodului (sau a Videi, cum se spune acestei văi în sectorul superior-mijlociu).
Aşadar, din punct de vedere structural, aparţine Munţilor Codru-Moma. Această culme este alcătuită din roci diferite: calcare compacte mezozoice şi conglomerate şi gresii permiene. Primele sunt şi exploatate la Şoimi şi mai nou la Brăteşti şi Vintere. Din cauza alcăturii geologice se mai consideră că această măgură constituie o insulă permo-mezozoică, deoarece în cadrul mării ce a existat cândva în depresiune, a constituit o insulă.
|
|
TORENTUL "LA ALARIE" (BURDA-BUDUREASA) |
|
|
|
Duminică, 05 Februarie 2012 19:03 |
Lângă localitatea Burda (comuna Budureasa-Bihor) din Depresiunea Beiuşului se găseşte un torent interesant, spectaculos, în lungime de cca 0,5 km şi cu o diferenţă de nivel de aproximativ 75 m (de la 400 m altitudine absolută la 325 m altitudine absolută în punctul inferior), rezultând o pantă medie de 17 m/100 m.
Menţionăm că aceste dealuri în care s-a format torentul au constituit cândva parte a piemontului Budureasa dar care au fost detaşate de piemont după insinuarea aici a văii Buduresei.
|
|
PIEMONTUL BUDURESEI HIPSOGRAFIA |
|
|
|
Sâmbătă, 04 Februarie 2012 07:05 |
HIPSOGRAFIA
După cum am menţionat la început, la partea generală, introductivă, altitudinile cele mai mici se găsesc în partea de nord-vest iar cele mai mari în partea de sud-est a piemontului.
Pentru evidenţierea treptelor hipsometrice, am delimitat treptele din sută în sută de metri (fig. 1.).
Treptele hipsometrice scad spre nord-vest, după cum marea ce a existat în Depresiunea Beiuş, s-a retras în aceeaşi direcţie.
Totodată, acolo unde altitudinile sunt mai reduse, s-au instalat şi aşezările umane. Localitatea Ferice, din estul piemontului, s-a instalat într-un mic bazinet depresionar.
Dacă în nord, nord-vest şi nord-est piemontul este detatşat de munte, în est şi sud-est, el este încă legat intim de munte.
Fig. 1. Piemontul Buduresei: hipsometria
Dr. Andrei C. INDRIEŞ
Mast. Andrei A. INDRIEŞ
|
|
PIEMONTUL BUDURESEI |
|
|
|
Sâmbătă, 04 Februarie 2012 06:55 |
|
FRAGMENTAREA VERTICALĂ
Fragmentarea verticală este foarte diferită pe teritoriul piemontului Budureasa-Mizieş. Se observă (vezi harta) că în general valorile sunt ceva mai reduse în nord şi nord-vestul ca şi în vestul piemontului iar cele mai mari ce depăşesc 100 m/kmp ajungând chiar la peste 200 m/kmp se găsesc în sudul şi sud-estul său. De altfel, există o oarecare similitudine cu hipsometria dar şi cu fragmentarea orizontală.
Totodată, putem arăta că acolo unde există valori mari, acolo există şi suprafeţe acoperite cu păduri.
Dr. Andrei C. INDRIEŞ
Mast. Andrei A. INDRIEŞ
Stud. Robert A. INDRIEŞ |
|
PIEMONTUL BUDURESEI |
|
|
|
Joi, 02 Februarie 2012 10:18 |
FRAGMENTAREAORIZONTALĂ
Piemontul Buduresei, după ce a ajuns subaerian, a început să fie disecat atât orizontal cât şi vertical. În articolul de faţă ne ocupăm de fragmentarea orizontală, dată de râurile permanente şi de cele torenţiale.
Râurile permanente, ca Valea Talpe, Valea Mare, Valea Mizieşului, Inarul etc., sau văile cu scurgere intermitentă, au realizat fragmentarea piemontului.
Valorile cele mai mari, de peste 4 km/kmp, se află în jurul satului Talpe (4,5 km/kmp) şi în SE piemontului.
Valori de peste 3 km/kmp se găsesc în mai multe locuri: de-a lungul drumului spre Budureasa, în jurul satului Sălişte de Beiuş, în SE piemontului etc.
Valorile de 2-3 km/kmp sunt bine răspândite pe teritoriul piemontului, ca şi valorile de 1-2 km/kmp, după cum se observă studiind harta fragmentării orizontale.
Valorile de 0-1 km per kmp sunt doar pe marginile piemontului, măsurătorile fiind strict efectuate pe suprafaţa piemontului.
Dr. Andrei C. INDRIEŞ
Mast. Andrei A. INDRIEŞ
Stud. Robert A. INDRIEŞ
|
|
VALORILE TEMPERATURILOR LA BEIUS PE LUNA IANUARIE 2012 |
|
|
|
Miercuri, 01 Februarie 2012 10:20 |
După cum am mai precizat, noi efectuăm observaţii meteorologice la domiciliul nostru, din centrul Beiuşului, casa având curte şi grădină, grădina fiind îndreptată spre direcţia nord-nord-vest. Deci, putem include cercetările noastre în categoria climatologiei urbane.
Totodată, am precizat că observaţiile asupra temperaturii se efectuează la înălţimea de 2 metri, la suprafaţa solului şi la adâncimea de 0,15 m (15 cm). Valorile medii au fost: -0, 2oC la înălţimea de 2 m, 0,0oC la suprafaţa solului şi 2,0oC la adâncimea de 15 cm.
Concluzia, reieşită din valorile medii ale lunii ianuarie 2012 sunt că oscilaţiile termice la înălţimea de 2 metri sunt mai mari decât cele de la suprafaţa solului iar cele de la adâncimea de 15 cm sunt cele mai mici. Toate acestea se pot vedea din graficul de mai jos.
Fig. 1. Oscilaţiile temperaturii la Beiuş în luna ianuarie 2012. Linia albastră – temperatura la 2 m. Linia roşie la suprafaţa solului. Linia galbenă la adâncimea de 15 cm. Literele cu negru reprezintă zilele lunii.
Dr. Andrei C. INDRIEŞ
Mast. Andrei A. INDRIEŞ
Stud. Robert A. INDRIEŞ
|
|
PIEMONTUL BUDURESEI |
|
|
|
Luni, 30 Ianuarie 2012 09:34 |
|
Prin piemont (din fr. pied = picior, mont = munte) se înţelege “dealuri de la piciorul muntelui” . Aşadar, sunt dealuri constituite din depozite de roci care au fost aduse din munţi şi depuse la baza lor, fiind de regulă unităţi de tranziţie dintre munte şi câmpie sau altă unitate joasă. Piemontul se remarcă prin înclinarea lină dinspre munte spre zona joasă atât a suprafeţei superioare a terenului dar şi a stratelor geologice. Astfel, suprafaţa exterioară are o pantă medie de 3,33% iar a stratelor geologice (în urma măsurării cu ajutorul clinometrului busolei geologice) de 6% (măsurarea s-a efectuat pe drumul spre Teleac). Suprafaţa este de 79,4 kmp, perimetrul este de 44,81 km iar volumul de material piemontan este de 31,2 kmc.
Lungimea maximă a piemontului pe direcţia NV-SE este de 14 km iar lăţimea maximă de 9,53 km (pe direcţia SV-NE) pe când cea minimă de doar 1,587 km. Drumul Beiuş-Budureasa este de 10 km (pe suprafaţa piemontană).
|
|
TERASELE GEOMORFOLOGICE LA BEIUS |
|
|
|
Duminică, 29 Ianuarie 2012 07:23 |
Aval de oraşul Beiuş se găsesc terase morfologice ale Crişului Negru. Se recunosc următoarele terase:
Terasa de luncă (t1) de 2-3 m, situată de-o parte şi de alta a râului. Această terasă este inundabilă la revărsările şi la inundaţiile ce se produc în regiune. Se observă pe hartă că terasa este bine extinsă iar atât râul principal cât şi afluenţii au divagări pe suprafaţa luncii.
Terasa a doua (t2), de 6-10 m, se găseşte aval de Beiuş, spre Pocola, fiind foarte uşor recunoscută deoarece drumul spre Pocola şi Oradea (E79) se află pe această terasă.
Următoarea terasă, cea de a treia (t3 = 15-20 m) este mai puţin extinsă şi este spartă de torenţi ce vin dinspre pădure.
Terasa a patra (t4) de 30-40 m altitudine relativă este de asemenea puţin extinsă şi fiind şi ea spartă de torentzul principal ce vine dinspre Pădurea Delani.
Terasa a cincea (t5 = 55-60 m) este bine extinsă, aici aflându-se atât pădurea cât şi localitatea Delani.
Remarcăm faptul că terasa de luncă (t1) este holocenă, terasele tinere (t2-t3) sunt de vârstă pleistocenă superior iar celelalte, medii (t4-t5), sunt de vârstă pleistocenă medie.
Fig. Terasele geomorfologice la Beiuş
Dr. Andrei C. INDRIEŞ
Mast. Andrei A. INDRIEŞ
Stud. Robert A. INDRIEŞ
|
|
FENOMENE TORENTIALE PE DEALUL DELANILOR |
|
|
|
Vineri, 27 Ianuarie 2012 16:48 |
La capătul pădurii Delanilor, aproape de vechiul drum Beiuş-Curăţele, în dreptul localităţii Nimăieşti, se găsesc fenomene torenţiale, datorate în primul rând defrişării pădurii dar şi constituţiei geologice, caracteristice întregii depresiuni a Beiuşului, roci de vârstă neozoică: argile, marne, nisipuri şi pietrişuri.
Imediat cum se termină pădurea începe o zonă torenţială (fig. 1) care constă în torenţi relativ scurţi (maxim 30 m) şi adânci de 1-2 m.
Continuând drumul spre Curăţele urmează în total 4 (patru) torenţi, cu lungimi de sute de metri, adâncimi de 2-3 metri şi parţial plantaţi cu arbori (fig. 2) pentru stingerea toreţialităţii.
Între cele două sectoare torenţiale, pe versant există o zonă de alunecări vechi (fig. 3), recunoscută prin ondulările terenului.
Fenomene torenţiale se găsesc, de altfel, pe toată suprafaţa Dealului Delani, până în dreptul localităţii Meziad (fig. 4).
Fig. 1. Fenomenele torenţiale de lângă pădure
|
|
|
