|
DATE METEOROLOGICE LA BEIUS PE ANUL 2011 si MEDIA MULTIANUALA PE 17 ANI (1995-2011) |
 |
 |
|
Marţi, 24 Ianuarie 2012 16:57 |
|
După cum am mai precizat cu o anumită ocazie, noi efectuăm observaţii meteorologice la domiciliul nostru, începând din anul 1995. Avem date complete pe 17 ani, despre temperatura medie anuală (în grade Celsius), cantitatea medie de precipitaţii (în milimetri = litri pe metru pătrat), presiunea atmosferică (în milibari = hectopascali), umiditatea relativă (în procente %), nebulozitatea (în zecimi 0-10), direcţia şi viteza vântului (în metri pe secundă).
În anul 2011 valorile medii au fost următoarele:
|
An
|
Temperatura
|
Presiunea
|
Umiditatea
|
Precipitaţii
|
Vânturi
|
Nebulozitatea
|
|
2011
|
10,7oC
|
986,41 mb
|
77%
|
491,9 mm
|
V, NV, SV
|
4,4 zecimi
|
În cei 17 ani, valorile medii au fost următoarele:
|
An
|
Temperatura
|
Presiunea
|
Umiditatea
|
Precipitaţii
|
Vânturi
|
Nebulozitatea
|
|
1995-2011
|
11,0oC
|
992,47 mb
|
81%
|
544,7 mm
|
V, NV, SV
|
5,3 zecimi
|
Graficele pentru temperatură, presiune atmosferică şi cantitatea de precipitaţii de-a lungul celor 17 ani arată astfel:
Valorile temperaturii între 1995-2011
Valorile presiunii atmosferice între 1995-2011
Valorile cantităţilor de precipitaţii între 1995-2011
Dr. Andrei C. INDRIEŞ
Mast. Andrei A. INDRIEŞ
Stud. Robert A. INDRIEŞ |
|
PLATOUL CARSTIC SCARISOARA |
|
|
|
Luni, 23 Ianuarie 2012 16:58 |
|
Continuăm analiza reliefului platoului carstic Scărişoara.
Fragmentarea orizontală are valori ce oscilează de la 0-1 km/kmp până la peste 3 km/kmp.
Pe suprafaţa platoului valorile sunt în general scăzute dar pe versanţii platoului spre cele două văi valorile cresc.
În două locuri valorile ating sau depăşesc 3 km/kmp.
Fragmentarea verticală are oarecare similitudine cu cea orizontală, cu valori relativ reduse pe suprafaţa platoului şi valori mai mari pe marginile platoului, spre cele două văi limite, Gârda Seacă şi Ordâncuşii.
Fig. Fragmentarea orizontală
Fig. Fragmentarea verticală
Dr. Andrei C. INDRIEŞ
Mast. Andrei A. INDRIEŞ
Stud. Robert A. INDRIEŞ
|
|
PLATOUL CARSTIC SCĂRIŞOARA |
|
|
|
Platoul carstic Scărişoara se află în Munţii Bihor (Colectiv, 1984) sau în Munţii Padiş-Scărişoara, cum i-a numit în teza sa de doctorat A. Indrieş în 1997.
Platoul, denumit uneori şi Platoul Ocoale-Scărişoara (A. Indrieş, 1997, 1999, 2010) este cuprins între văile Gârda Seacă (la V) şi afluentul Ordâncuşa (la E), râuri care apoi ajung în Arieşul Mare la localitatea Gârda de Sus.
Altitudinea medie a platoului carstic este de 1 200 m iar suprafaţa de cca 8 kmp (v. fig. 1). Spre cele două
Platoul se remarcă prin prezenţa renumitei peşteri-aven Scărişoara, cel mai mare gheţar subteran din ţară (75 000 mc de gheaţă), despre care a scris şi marele savant Emil Racoviţă, întemeietorul ştiinţei numită „biospeologie”.
|
|
PLATOUL CARSTIC PADIS |
|
|
Efectuând şi analizând hărţile sintetice (hipsografia, fragmentarea orizontală şi cea verticală) ale Platoului carstic Padiş, rezultă câteva concluzii, pe care le comunicăm prin intermediul acestui articol.
HIPSOGRAFIA
Hipsografic, platoul se extinde între 1 641 m (Vf. Măgura Vânătă) şi 950 m (în cadrul Cetăţilor Ponorului). Rezultă altitudinea medie a platoului de 1 295,5 m.
Altitudinea de peste 1 600 m se înregistrează în culmea Măgura Vânătă, în vârful cu acelaşi nume, de 1 641 m.
Altitudinile cuprinse între 1 600 şi 1 400 m se găsesc în aceeaşi culme Măgura Vânătă, în vf. Biserica Moţului (1 466 m), Vf. Glăvoiu (1 426 m), Vf. Piatra Galbenii (peste 1 400 m).
Treapta altitudinală de 1 400-1 200 m este predominantă pe teritoriul parcului. Astfel, se întâlneşte în Şesul Padişului, în Platoul Vărăşoaia, etc.
|
|
Hărţile sintetizate color despre PNA |
|
|
|
Miercuri, 18 Ianuarie 2012 13:40 |
|
Hărţi Parcul Natural Apuseni
Sintetizate
Dr. Andrei C. Indrieş
M.S. Andrei A. Indrieş
Stud. Robert A. Indrieş
|
|
SUFOZIUNEA |
|
|
|
Miercuri, 18 Ianuarie 2012 13:26 |
|
Sufoziunea este un fenomen natural care se formează în regiuni cu roci argiloase sau nisipo-argiloase-marnoase, cazul şi al acestui deal, şi constă într-o acţiune erozivă subterană efectuată de către apele subterane. Denumirea vine din latină (sufodio – a săpa pe dedesubt).
Aşadar, pe acelaşi versant al Dealului Cermai, cu 80 m mai departe de alunecare, deci la est, spre satul Nimăieşti, am deosebit un fenomen de sufoziune care se află, de asemenea, într-un ritm intens de dezvoltare. Acest fapt rezultă din datele comparative ale anilor ce-au urmat anului identificării (1991). Atât aceste fenomene ca şi altele se găsesc sub observaţii periodice astfel că sunt notate modificările lor în timp.
|
|
ALUNECARI DE TEREN PE DEALUL CERMAI |
|
|
|
Duminică, 15 Ianuarie 2012 06:06 |
|
Pe Dealul Cermai, deal situat lângă oraşul Beiuş, am deosebit două fenomene de degradare a terenului şi anume o alunecare de teren şi o sufoziune.
A. ALUNECAREA DE TEREN
Pentru a putea analiza fenomenele respective trebuie la început să menţionăm câteva aspecte generale despre Dealul Cermai.
Dealul Cermai se găseşte în imediata apropiere de oraşul Beiuş, între acest oraş şi localitatea Nimăieşti, deci la est de oraş, şi are 240 m altitudine absolută, faţă de nivelul Mării Negre (Beiuşul are 197 m). Rezultă o diferenţă de altitudine relativă de 43 m între culmea dealului şi vatra oraşului.
Cele două fenomene naturale s-au putut realiza datorită constituţiei litologice şi anume argile marnoase, argile siltice şi rar pietrişuri de aceeaşi vârstă, adică malvensiană în sens strict (bessarabian, chersonian şi meoţian), adică de cca 6-10 milioane de ani. La această situaţie se adaugă şi alte cauze: defrişarea pădurii în acest sector, panta de cca 10-15o înclinare, precipitaţii abundente, păşunatul intens şi mai nou, modul defectuos de arare a terenului după redarea sa vechilor proprietari.
|
|
Rosia: Peştera Urşilor va avea concurenţă: grota Farcu din Roşia îşi va arăta cristalele! |
|
|
|
Vineri, 13 Ianuarie 2012 08:12 |
|
Zilele în care Peştera Urşilor este singura grotă amenajată din Bihor se apropie de final. Din luna mai a acestui an, în judeţ va mai exista o peşteră cu infrastructura necesară pentru vizite turistice.
Preşedintele Federaţiei Române de Speologie, Viorel Lascu, alături de primarul comunei Roşia, Florin Bonca, de preşedintele Asociaţiei Peşterilor Turistice, Moise Iagăr, şi de custodele din cadrul Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor, Andrei Acs, au prezentat joi, într-o conferinţă de presă, proiectul de amenajare a peşterii Farcu, de pe raza comunei Roşia.
Peştera Farcu a fost descoperită în 1987, când se săpa o galerie a Minei Farcu. "Artificierul a rămas atât de uimit, încât a cimentat intrarea", a declarat Viorel Lascu. Ce l-a uimit pe om au fost cristalele din peşteră. "E vestită pentru aceste cristale, care ajung şi la un metru înălţime. Sunt transparente, de forme geometrice mai puţin întâlnite", a precizat Lascu. Aceste cristale fac ca Peştera Farcu să fie unică în România.
Ulterior, însă, localnicii din zonă au reuşit să intre în ea şi au furat toate cristalele la care au ajuns. "S-a întâmplat exact ce se întâmplă când se răstoarnă un TIR cu portocale", a menţionat şeful Federaţiei de Speologie.
Furtul şi vandalismele sunt confirmate şi de primarul comunei. "Datorită indolenţei, peştera şi-a pierdut 60-70% din frumuseţea pe care natura şi Dumnezeu au pus-o acolo. S-au cărat cu camioanele stalagmite şi stalactite", a spus Bonca.
Proiect preambul
|
|
ALUNECARI DE TEREN PE DEALUL DINTRE FINIS SI TARCAIA |
|
|
|
Miercuri, 11 Ianuarie 2012 21:14 |
Alunecările de teren respective au fost depistate pe dealurile piemontane ale Masivului Codru (Codru-Moma), situate pe marginea sud-vestică a Depresiunii-golf a Beiuşului. Noi am observat alunecările de teren dintre localităţile dintre Finiş şi Tărcaia ca fiind cele mai reprezentative din Dealurile Codrului. Cele două localităţi sunt situate la 6 km distanţă una de cealaltă, poziţionate pe văile Finişului şi, respectiv, a Tărcăiţei, la baza dealurilor, la contactul cu Lunca Crişului Negru. Alunecările respective au afectat tot versantul deluros dintre cele două localităţi, etapele declanşării fiind diferite.
În literatura de specialitate s-au făcut descrieri ale acestor dealuri de către diverşi autori dar o analiză amănunţită asupra alunecărilor de teren dintre Finiş şi Tărcaia nu se menţionează. Astfel, după V. Mihăilescu (1966, p 114) dealurile sunt denumite “Piemontul de Est al Codrului” şi încep de la 400 m altitudine absolută, idee bazată pe afirmaţiile lui M. Paucă (citat de V. Mihăilescu, 1966, p 114), după care “înecarea pontică a lăsat urme până la aproximativ 500 m altitudine absolută”. I.O. Berindei le denumeşte simplu Dealurile Codrului (1977, p 307) şi face o sinteză asupra eroziunii acestor dealuri. În Enciclopedia Geografică a României (1982, p 242) aceste dealuri sunt denumite Dealurile Tărcăiţei.
|
|
Procurorul Beiuşan Ciprian Man, delegat la şefia Biroului DNA la Satu Mare |
|
|
|
Miercuri, 11 Ianuarie 2012 09:15 |
|
Biroul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a anunţat că Procurorul General al României, Laura Codruţa Kövesi a dispus delegarea procurorul beiuşan Ciprian Man la şefia Biroului din Satu Mare a DNA Oradea. Delegarea este pe o perioadă de 6 luni, cu începere de la 1 ianuarie.
Funcţia a rămas vacantă în decembrie anul trecut, după surprinzătoarea demisie a procurorului orădean Tiberiu Sighiartău care a decis să se întoarcă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, în urma unor calificative nemulţumitoare de care a beneficiat la evaluările efectuate de conducerea centrală a DNA.
Noul şef, Ciprian Man, are 31 ani şi o vechime ca magistrat de 7 ani şi 2 luni. Este absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii, în perioada august 2006 - decembrie 2010, a îndeplinit funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuş.
Începând cu data de 1 decembrie 2010, îşi desfăşoară activitatea ca procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciului Teritorial Oradea unde s-a remarcat, printre altele, prin arestarea şi trimiterea în judecată a controversatului afacerist orădean Ion Govoreanu, patronul grupului de firme Trei G dar şi a fostului şef al Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Bihor, Sebastian Secoşan.
Laura Gal.
Sursa: www.ebihoreanul.ro
|
|
PARCUL NATURAL APUSENI: SINTEZA HIPSOGRAFIA, FRAGMENTAREA ORIZONTALA SI VERTICALA |
|
|
|
Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012 11:39 |
|
HIPSOGRAFIA
Pentru analizarea hipsografiei s-a realizat pe baza hărţii efectuată manual, colorată, o hartă sintetică cu ajutorul calculatorului (fig.). Toate cele trei hărţi sintetice au fost efectuate la scara 1:60 000.
- Harta hipsografică
Fig. 1 Harta hipsografică
|
|
DOUA VAI TORENTIALE ÎNTRE VAILE TARCAITEI SI MIERAGULUI |
|
|
|
Joi, 05 Ianuarie 2012 09:49 |
Între văile Tărcăiţei şi Mieragului, văi cu izvoarele în Munţii Codru-Moma, prima şi în Dealurile Tărcăiţei, a doua, afluente ale Crişului Negru, pe dealul situat între cele două văi, pe interfluviu deci, se găsesc două văi torenţiale şi una incipientă, în formare.
Valea_lui_Roman_şi_Valea_lui_Pătru
|
|
Budureasa: Comoara lui Vântu: SOV deţine un zăcământ de 10 miliarde de euro în Bihor! |
|
|
|
Proprietarul firmei Geoasset, oricine ar fi, are 10 miliarde de motive să ţină cu dinţii de exploatarea calcarului cu brucit de la Budureasa. Câte unul pentru fiecare euro pe care îl va câştiga!
Unic în Europa şi unul dintre cele mai bogate din întreaga lume, zăcământul şi-ar putea transforma deţinătorul în cel mai bogat român în viaţă. "Ţinta noastră e obţinerea magneziului metalic, material cu proprietăţi deosebite şi cu largi aplicaţii în industria aeronautică şi în cea constructoare de maşini", declară pentru BIHOREANUL managerul de proiect Gelu Mărăcineanu.
Prin Guşă "bate" Vântu...
 Arestat în luna noiembrie sub acuza devalizării firmei Petromservice, afaceristul Sorin Ovidiu Vântu (foto) a lansat, când a fost dus în faţa judecătorilor, o adevărată bombă: "Eu sunt cel vânat, doar că de data asta miza a crescut puţin. Miza e zăcământul de 10 miliarde de euro de la Budureasa!". Afaceristul a dat de înţeles că, de fapt, fusese încătuşat - a treia oară în mai puţin de un an şi jumătate - pentru a renunţa la resursa de calcar cu brucit de la poalele Munţilor Bihorului. Care, cu o tehnologie potrivită, ar putea produce nu milioane, ci miliarde de euro!
Zăcământul de calcar cu brucit a fost descoperit în anii '80 de geologii care căutau uraniu. În 12 ani de prospecţiuni au fost săpaţi nu mai puţin de 15 kilometri de galerii, care după 1989 au fost abandonate. Ulterior, geologul Adrian Boboc a înfiinţat firma Geoasset, în asociere cu Ioan Blidaru, fost director ştiinţific al Întreprinderii de Prospecţiuni şi Exploatări Geologice (IPEG) Cluj, unul din puţinii români care cunoşteau valoarea zăcământului, şi împreună au făcut demersuri pentru exploatarea lui.
Licenţă pentru îmbogăţire
|
|
FEREASTRĂ TECTONICĂ LA FIZIŞ |
|
|
|
Marţi, 03 Ianuarie 2012 12:29 |
|
Prin fereastră tectonică se înţelege o zonă, regiune unde apar la suprafaţă roci mai tinere decât cele din zona înconjurătoare, după ce rocile mai vechi de la exterior au fost înlăturate de către eroziune sau de către forţele tectonice.
 - FEREASTRĂ TECTONICĂ LA FIZIŞ
Concret, pe Valea Şerbeşti – Fiziş, amonte de localitate, cu cca 500 m, se găseşte o fereastră tectonică, care are suprafaţa de cca un (1) kmp. Menţionăm că pe cealaltă vale, Şerpoasa, nu există o fereastră tectonică.
|
|
tarabeiusului.ro |
|
|
www.tarabeiusului.ro si Marca Inregistrata Tara Beiusului, nu au nici o legatura cu Asociatia Tara Beiusului.
|
|
|
