|
Stei - Vascau - Nucet - Stana de Vale - Rosia - Meziad - Chiscau - Padis - Carte - Pnap - Salvamont - Ghid montan - Blog |
Chiscau
Localitatea este situata la poalele Muntilor Bihorului, fiind strabatuta de râul Craiasa. Toponimia numelui vine din maghiara, însemnând micul cuptor (kiss=mic, koh=cuptor), fiind atestat documentar cu acest nume inca de pe la 1588, sau cu numele de Alsokoh (cuptorul de jos), în acea perioada functionând aici o topitorie de fier.
Pestera Ursilor
Pestera a fost descoperita in anul 1975, ca urmare a deschiderii artificiale a golului subteran in timpul lucrarilor de exploatare a calcarului in cariera de la Chiscau. In putul deschis a coborat minerul Traian Curta care a parcus galeria de acces pana la Sala Mare. Prima explorare completa a fost realizata la 20 septembrie 1975 de catre cercul de speologi amatori "Speodava" din orasul Dr. Petru Groza (Steiul de astazi). La 16 iunie 1980, pestera intra in circuitul turistic ca cea dintai cavitate subterana amenajata la nivelul tehnicii mondiale. Recunoscandu-se valoarea exceptionala a pesterii, cercetatorii geologi din Bucuresti ai Cluj-Napoca, in colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, mineri din Maramures, muncitori din orasul dr. Petru Groza si din Oradea, un specialist in corpuri de iluminat din Timisoara au colaborat si au realizat la Pestera Ursilor amenajarile turistice, luand in acelasi timp masuri specifice de protectie.
La intrarea in pestera s-a construit un frumos pavilion cu trei etaje, cuprizand casa de bilete, sala de asteptare, un muzeu speologic si un bar.
Galeriile pesterii au forma aproape rectilinie, fiind dispuse pe doua etaje, insumand o lungime de 1500 m. Nivelul superior fosil are o lungime de 488 m si este amenajat pentu circulatia turistica, iar cel inferior, temporar activ, lung de 521 m, este declarat rezervatie stiintifică Traseul turistic propiu-zis ofera vizitatorilor chiar de la intrare, posibilitatea de a admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice, variate ca marime si forme, baldachine si gururi. Formatiuni stalactitice cum sunt aici, asa numitele baldachine, ce pot fi intalnite in putine pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii. Atmosfera de basm este intregita de stalagmitele extrem de dantelate, unele avand grosimi de peste 1m, de stalactitele excentrice, foarte rare, provocate de deplasarea coloanelor de picaturi de alimentare, de stalactitele de tip "macaroane" ori de depunerile numite "vermiculatii", printre cele mai frumoase aflate in pesterile din Romania.
Diversitatea stalagmitelor sub forma de statuete, pagode, animale fabuloase, lasa camp liber imaginatiei fiecarui vizitator. "Mastodontul", "Draperiile din Galeria Ursilor", "Portalul", "Pagodele", "Lacul cu nuferi", "Casuta piticilor", "Naveta spatiala", "Sabia lui Damocles" sunt numai cateva din frumusetile create de natura din pestera. Deja pestera are legendele ei, iar ghizii va vor spune cu siguranta macar una.
Vizita incepe in Galeria Ursilor sau Galeria Oaselor, care adaposteste 1500 de piese 140 de cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. Pe peretii acestor galerii se observa zgarieturi adanci lasate de labele ursilor, a caror disparitie misterioasa s-ar datora, dupa unele presupuneri, incalzirii climei, izbucnirii unei epidemii sau, poate, unui cataclism natural care ar fi blocat iesirile pesterii. Acest urs a disparut cu mai bine de 15000 ani in urma; atingea frecvent 3 m lungime.
La capatul galeriei urmatoare, "Emil Racovita" se afla expus un schelet intreg de urs, reproducere dupa sceheletul din galeria inferioara (nevizitabila). Fosilele altor animale disparute in urma cu mai multe zeci de mii de ani (o specie de capra neagra, ibexul, leul si hiena de pestera) descoperite aici, suscita interesul specialistilor. Galeria "Emil Racovita" este o galerie impodobita cu numeroase stalagmite, domuri, bazine cu apa si mii de stalactite.
A treia galerie ce poate fi vizitata este Galeria Lumanarilor, unde te intampina o adevarata padure de stalagmite de un alb imaculat si neatins de mana omului. La capatul acestei galerii, poteca turistica isi face cu greu loc prin desimea concretiunilor si, prelungita cu un tunel articial lung de 16 m, razbate in cele din urma la suprafata, incheind astfel traseul vizitabil al pesterii. Traseul subteran este parcurs in 45 minute. Temperatura in pestera oscileaza tot anul in jurul valorii de 10 grade Celsius.
Istoric
Numele pesterii se datoreaza numeroaselor fosile de "ursi de caverna" (Ursus spelaeus) descoperite aici. Pestera era un loc de adapost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La un moment dat intrarea în pestera a fost blocata, probabil datorita caderii unei stânci si peste 140 de ursi au ramas blocati înauntru, fara posibilitatea de a mai parasi caverna. Înfometati acestia s-au atacat reciproc, pâna când toti au murit. Povestea lor o marturisesc tonele de oase gasite împrastiate în întreaga pestera.
Pestera a ramas astfel închisa pâna pe 17 septembrie 1975, când golul subteran a fost deschis artificial prin dinamitarea portiunii de la intrare, în timpul lucrarilor de exploatare a calcarului (marmura). În putul deschis a coborât pentru prima data, minerul Traian Curta din localitatea Chiscau. Acesta a parcurs galeria de acces pâna la Sala Mare.
O prima explorare a pesterii a avut loc la 20 septembrie 1975 efectuata de catre grupul de speologi amatori "Speodava" din orasul Dr. Petru Groza (actualul oras Stei). Pe baza studiilor complexe întreprinse de Institutul de Speologie "Emil Racovita" în colaborare cu Muzeul Tarii Crisurilor din Oradea, s-au stabilit solutiile de amenajare si masurile specifice de protectie. Dupa 5 ani de amenajari la standarde mondiale, la 14 iulie 1980, pestera a fost deschisa vizitatorilor. Anual pestera este vizitata de peste 200.000 de vizitatori.
Muzeul Etnografic "La Fluturi"
La doar 300m de cunoscuta "Pestera Ursilor" in satul Chiscau (comuna Pietroasa) din judetul Bihor, Aurel Flutur a intemeiat un senzational muzeu etnografic particular.
Intemeietorul (zis si "Domnocu") acestui muzeu cu peste 2000 de obiecte, a inceput sa stranga obiecte vechi de peste 30 de ani, reusind sa salveze de la disparitie o serie de obiecte de arta populara, vestigii istorice si etnografice.
In anul 1980, pe cand era taximetrist in orasul Stei, el a salvat un raboj agricol de la 1860, unic in Europa.
Printre cele peste 2000 de exponate se afla si o locomobila fabricata in Ungaria care dateaza din 1910. Utilajul secular este o masina de forta, deplasabila, pe roti, functionabila inca. Acesta este una dintre cele mai valoroase piese din colectie.
In caz ca ajungeti la fata locului nu ezitati sa-i puneti intrebari colectionarului deoarece "fiecare obiect are povestea lui"dar valoarea lor este inestimabila.
Acces
Pe DN-76 (Oradea-Deva), cu derivatie la km 86 în comuna Sudrigiu.
Pe DJ-763, 14 km (sosea asfaltata) pâna în satul Chiscau.
Ocupatii
Turism
Industria lemnului
Piscicultura (în localitate functioneaza o pastravarie)
Agricultura
|UP| |Home| |Galerie Foto| | Obiective Turistice| |Trasee| |Informatii Utile||Contact|