|
• Vanatoare
• Comune
• Scoli
• Preistoria T. Beiusului
• Sigilii Sate
• Cetatea Finis (Belovar)
• Biserici de Lemn
• Mestesuguri
• Folclor
• Sarbatori campenesti
• Obiceiuri
• Port Popular
• Ocupatii Traditionale
• Ocupatii Secundare
• Locuinta
• Instalatii Tehnice
• Monumente ale Naturii
• Personalitati
• Flora si Fauna
• Muntii Limitrofi
• Gastronomie
• Pesteri
|
MONUMENTE ALE NATURII
GROAPA RUGINOASA
Groapa Ruginoasa reprezinta un
fenomen cu totul deosebit. Ea este o imensa ravinare sapata pana in creasta
culmii care inchide spre sud Valea Seaca, cu un diametru de peste 600 m
si o adancime de peste 100 m.
Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi
straturile de cuartite, ce confera zonei un aspect cu totul deosebit
datorita culorii rosie violacee; privita de departe, groapa apare ca o rană
deschisa in trupul muntelui.
Spre centru gropii, la firul unui valcel, muchii ascutite ca niste adevarate
lame, impart spatiul in mai multe sectoare. Valcelul, de fapt obarsia Vaii
Seci, reprezinta in realitate un canion extrem de dificil de parcurs in aval
din cauza saritorilor mari pe care le prezinta.
Si in prezent eroziunea lucreaza foarte activ, sapand regresiv si marind rapid
dimensiunile Gropii Ruginoase. Consultand hartile mai vechi, se constata ca
eroziunea a avansat cu o viteza foarte mare, acum 80 de ani locul fiind marcat
doar printr-o ravena foarte mica.
Astazi, Groapa
Ruginoasa, cu aspectul sau fantastic care sugereaza un colt din Canionul Colorado
este un adevarat laborator morfologic.
CHEILE GALBENEI
Cu o lungime totala de 6 km, Valea Galbenei este
un sector de chei inguste, marginite de pereti verticali si pante abrupte,
avand numeroase cascade si fiind deosebit de greu de strabatut.
Valea Galbenei incepe brusc la piciorul unui perete vertical de calcare, de
cateva sute de metri inaltime unde se afla Izbucul Galbenei, un mic lac
de 4-5 m diametru, care colecteaza cea mai mare parte din apa din bazinul Cetatile
Ponorului.
Valea este taiata adanc in masivul de calcare, dand nastere uneia din cele mai
grandioase chei din Apuseni. Abrupturi de sute de metri, arcade naturale,
pesteri ale caror guri se deschid in mijlocul peretilor si cursul tumultuos al
apei cu cascade, imense marmite si cateva tunele subterane pe parcurs dau
acestei regiuni un aspect de salbaticie fara seaman.
Primul sector are in jur de 1,5 km lungime si este cel mai spectacular. La
sud-sud-vest de el se afla Poiana Florilor. Dupa Poiana Florilor urmeaza un
sector al cheilor foarte salbatic, de aproape 6 km, pana la confluenta cu Valea
Bulz.
POIANA FLORILOR
Situata pe versantul ce coboara de sub abruptul Pietrei
Galbenei pana in Valea Galbenei, Poiana Florilor este
constituita dintr-un grup de poieni ca niste insule in padurea de fag.
In lunile de vara, cand sute de specii de flori inunda pantele insorite, Poiana
Florilor se prezinta ca un adevarat paradis.
Spre nord, peisajul este dominat de Piatra Galbenei ale carei abrupturi
depasesc 200 m.
O serie de paraie, marcate de benzi de padure si tufarisuri, traverseaza partea
superioara a poienii, creand o vale cu debit considerabil. Din aceasta cauza,
pe alocuri terenul este destul de mlastinos.
Numeroase specii de plante se regasesc sabiuta (gladiolus imbricatus), bulbucii
de munte (trollius europaeus), crinul de padure (lilium martagon),
etc.
Unicat in peisajul
Padisului, Poiana Florilor reprezinta un areal protejat, camparea sau facerea
focului, fiind interzise.
LUMEA PIERDUTA
Denumita asa datorita salbaticiei sale din trecut, Lumea
Pierduta reprezinta un platou carstic impadurit, marginit de paraul Izbucul
Ursului, Valea Seaca si culmea sudica a Varfului Gardisoara
si in care apar serie de avene (Negru, Acoperit), pesteri (Pestera Gemanata,
Pestera de la Caput), doline, izbucuri, sorburi.
Mai demult platoul Lumea Pierduta era acoperit de o padure deasa care acum este
partial defrisata si strabatuta de drumuri forestiere care i-au rapit din
farmecul de odinioara.
CETATILE
PONORULUI
Cetatile Ponorului reprezinta
unul dintre cele mai grandioase fenomene carstice din Romania, cunoscut si
apreciat in intreaga lume.
Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952,
obtinand apoi statutul de monument al naturii.
Cetatile Ponorului constituie o rezervatie geologica si peisagistica in
judetul Bihor, care prezinta fenomene carstice pe o suprafata de 94 ha (chei,
avene, pesteri), in Muntii Bihorului, la confluenta vaii Crisului Pietros,
Somesului Cald si Ariesului.
Sunt formate din trei circuri calcaroase amplasate intr-o gigantica depresiune
impadurita, adanca de 3000 metri si care la partea superioara are un diametru
de peste 1 km.
Imensul portal al Cetatilor Ponorului sugereaza o ogiva gotica devenita un
simbol al carstului Muntilor Apuseni.
Culmile inconjuratoare care inchid circular depresiunea sunt taiate doar
intr-un singur loc de canionul Vaii Cetatilor. Poteca de acces porneşte
de la drumul forestier si coboara treptat prin padure, pe un teren accidentat,
paralel cu Valea Cetatilor pana in Dolina I.
In partea dreapta a portalului, o limba de grohotis urca pe sub o arcadă in Dolina
II. Aceasta este de fapt un aven circular de 200 m inaltime, avand la baza
doua ferestre: portiunea de acces dinspre Dolina I pe sub Portal si o fereastra
spre tunelul subteran al Pesterii Cetatile Ponorului.
In partea stanga se zareste partea superioara a unui perete si mai inalt ce
strajuieste Dolina III, cu cele doua balcoane de barne aninate deasupra prapastiei.
Cele patru balcoane, doua deasupra Dolinei III si doua deasupra Dolinei II,
permit contemplarea dimensiunilor impresionantului complex carstic al Cetatilor
Ponorului.
Sub Portal, in partea stanga, un tunel inundat aduce la lumina pentru putin
timp apa ce provine din Lumea Pierduta si care se pierde la mai putin de
1 km mai sus in Pestera Caput.
GROAPA DE LA
BARSA
Groapa de la Barsa este un bazin
inchis in cadrul depresiunii Padis - Cetatile Ponorului. Numita si Depresiunea
Barsa, are o forma ovala, cu axa mare de 2 km, orientata pe directia NV-SE
si axa mica de 1 km. Partea de nord-est este constituita din roci impermeabile
pe care izvorasc si curg cateva paraiase care se pierd prin ponoare la
contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.
Este una dintre cele mai salbatice zone din Muntii Apuseni, cu un climat
umed ce a favorizat dezvoltarea unei vegetatii ierboase dese cu aspect de
mlastina.
In zona exista multe forme carstice deosebit de interesante prin varietatea lor
cum ar fi: un ponor prabusit de mari dimensiuni, un altul cu pod natural, un
lac suspendat cu apa negricioasa situat intr-o dolină (Taul Negru) si
cateva pesteri (Ghetarul de la Barsa, Ghetarul Focul Viu, Pestera
de la Zapodie, Pestera Neagra).
Cea mai mare cavitate subterana din zona este Sistemul Zapodie, din
partea vestica a depresiunii, alcatuit din sectorul Zapodie, cu un
parcurs extrem de dificil, si sectorul Neagra, situat in partea de est a
depresiunii, care are o dezvoltare de aproape 4 km si este recomandat doar
speologilor antrenati. Cele doua sectoare comunica printr-un sifon, ceea ce
face ca sistemul Zapodie - Neagra sa atinga o dezvoltare de aproape 12
km.
IZBUCUL DE LA CALUGARI
Izbucul de la Calugari este situat
la aproximativ 11 km de satul Carpinet, in apropierea satului Calugari.
Este o rezervatie geologica situata la 400 m altitudine pe o suprafata
de 12 hectare, formata in depozite dolomitice cenusii, si ce are ca principal
factor de atractie izvorul intermitent numit Izbucul de la Calugari.
Izbucul (izvorul) se prezinta sub forma unei chiuvete (cuve) cu un
diametru de 60 de cm si o adancime de 1 m care se prelungeste cu un jgheab
natural. Cuva este umpluta periodic de apa cu un zgomot asurzitor dupa care
cuva se goleste. In decurs de 10-20 de minute cuva este umpluta din nou si este
golita dar dupa a doua umplere este nevoie de aproximativ o ora pana ce se
umple din nou cuva. Prin acest ritm inegal numit ritm dublu, izbucul este
considerat un unicat in hidrologie. De asemenea ritmicitatea este influentata
si de anotimp.
Se spune ca apele sale ar avea efecte de a vindeca anumite boli, credinta ce
este alimentata si de faptul ca aici a existat candva un schit sau o manastire
de unde provine si numele de Izbucul de la Calugari.
[1] [2]
|
|