Beius, Stei, Stana de Vale, Vartop, Arieseni, Boga, Padis, Bihor, Muntii Apuseni

Izvoraste din Sesul Gârzii, un platou carstic tipic, având o lungime de peste 20 km. În aval de primul izvor (Gura Apei) râul traverseaza o prima zona de calcare, unde formeaza chei adânci si câteva mici pesteri. În a doua bara de calcare pe care o traverseaza Gârda formeaza alte chei strâmte si adânci, primind mici afluenti (Apa din Piatra, Coliba Ghiobului) pentru a se pierde apoi în Pestera Coiba Mica. Pâna în acest punct, valea poarta numele de Gârdisoara.

Se gaseste la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Scarisoara. Lungimea totala a pesterii este de 720 m, ea având o adâncime de 105 m. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adâncime si 60 de metri în diametru.

Izvorând de sub Vf. Clujului, valea strabate la început o zona anonima, pentru ca apoi sa sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Peretii deosebit de abrupti si foarte înalti (200 m) se apropie în unele sectoare la mai putin de 5 m, soseaua cu greu gasindu-si loc printre acestia. Numarul pesterilor trece de 50. Principalul afluent al Ordâncusei este Pârâul Ghetarului, care îsi are obârsia în Fântâna de la Iapa si care dreneaza compartimentul nord-estic al Platoului Ghetari – Ocoale.

Situata în partea de nord-vest a Padisului, culmea ofera pentru turisti un interes deosebit datorita largilor privelisti pe care le deschide atât asupra Padisului, cât si asupra unei mari parti a Muntilor Apuseni. Culmea este formata din vârful Cârligate (1.694 m) si se continua spre vest cu Vârful Cornu Muntilor (1.652m) si Coasta Braiesei, iar spre est cu Saua Cumpanatelul.

Desi întreaga vale nu masoara decât 9 km., aproape jumatate dintre acestia îi strabate printre pereti verticali care transforma sectorul sau inferior într-un canion. Bazinul Sighistelului adaposteste peste 200 de pesteri pe numai 10 km2, fiind arealul cu cel mai mare potential de endocarstificare din tara. Dintre cele mai cunoscute pesteri din Vl.

Accesul la cascada se face din drumul forestier de pe Valea Aleului. Când drumul face o curba la dreapta pentru a traversa valea ajungând pe versantul stâng parasim drumul si urcam pe poteca pe care apar semnele marcajului. La 15 minute dupa ce am parasit drumul, poteca începe sa urce mai accentuat, jos în dreapta firul Aleului formând numeroase cascade. Mai departe poteca ne conduce la firul apei pe care îl traversam si ne angajam în versantul stâng urcând pe stânci, printr-o zona acoperita de afinisuri.

În bazinul Vaii Boga întâlnim, strâns grupate, nu mai putin de trei sectoare de îngustare si anume: Cheile Vaii Bulbuci, Cheile Vaii Oselu si Cheile Vaii Boga.
Cheile Vaii Bulbuci se dezvolta în aval de Izbucul Bulbuci, afluent de stânga al Vaii Boga. Salbaticia si inaccesibilitatea reprezinta trasaturile principale ale acestor chei. Abrupturile din Piatra Ciungilor si Piatra Câinilor domina talvegul vaii pe al carei curs sunt numeroase repezisuri si cascade.

Situat la o altitudine medie de 1225 m, Sesul Padis se constituie într-un veritabil platou carstic, aproape plan, ciuruit de numeroase doline, unele cu lacuri, altele cu pâlcuri de molizi, prin care se dreneaza apele de precipitatii ce vor iesi apoi la lumina zilei în Poiana Ponor prin Izbucul Ponor sau în Valea Boga.

Creasta în forma de sector de cerc, lunga de aproximativ 12 km se înalta din zona de izvoare a Somesului Cald spre est pâna în Vârful Magura Mica (1.573 m), apoi coteste lin spre sud printr-o alternanta de vârfuri si sei line. Urmeaza sectorul vârfului Magura Mare (1.642 m) cu aspect de piramida, coborând abrupt spre Valea Batrana. În extrema sudica, Magura Vânata este legata printr-o sa de vârful Biserica Motului, prin care intra în Padis drumul de la Huedin.

Zona Pietrelor Boghii reprezinta un obiectiv turistic major dat de ampla priveliste pe care o ofera asupra zonei vestice a Muntilor Bihor si Depresiunii Beiusului.

Situata pe versantul ce coboara de sub abruptul Pietrei Galbenei pâna în Valea Galbenei, Poiana Florilor este constituita dintr-un grup de poieni ca niste insule în padurea de fag. Meritându-si pe deplin numele, Poiana Florilor este un adevarat paradis în lunile de vara când sute de specii de flori inunda parca pantele însorite, colorându-le viu. Fânetele sunt deosebit de bogate în aceasta zona.

Situata în sud-vestul si vestul Bazinului închis Padis – Cetatile Ponorului, în afara acestuia, Valea Galbenei reprezinta un culoar de drenare spre Depresiunea Beiusului a majoritatii apelor din Bazinul Padis. Aproape pe tot parcursul ei, Valea Galbenei cuprinde sectoare de chei înguste, marginite de pereti verticali si pante abrupte, având numeroase cascade si fiind deosebit de greu de strabatut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, portiunea dintre Izbucul Galbenei si confluenta cu Valea Luncsoara, constituind un canion îngust, marginit de pereti verticali de peste 100 m.

Piatra Galbenei (1.243 m) vazuta dinspre nord, este un versant situat în extrema sudica a Gropii de la Barsa. Partea sudica a versantului însa, este un abrupt calcaros de peste 200 m, cu largi privelisti, strajuind Poiana Florilor.

Este un aven spectaculos, cu o intrare având un diametru de 35 m. La baza putului de intrare (de -38 m), se ajunge pe un mare bloc de gheata evidentiat pe o diferenta de nivel de 16 m.

Groapa de la Barsa este un bazin închis în cadrul depresiunii Padis – Cetatile Ponorului. Este o depresiune de forma ovala, cu axa mare de 2 km, orientata pe directia NV-SE si axa mica de 1 km. Partea de nord-est este constituita din roci impermeabile pe care izvorasc si curg câteva pârâiase care se pierd prin ponoare la contactul cu calcarele de pe fundul depresiunii.

Balileasa reprezinta un ses alungit situat în partea de vest a Padisului, lipsit de padure si ciuruit de doline. Sesul are aspectul unei vai cu o lunca larga, fara însa a fi strabatuta de un curs de apa regulat. În partea din amonte aceasta "vale" este strajuita de doi piloni - vârfurile Oselu si Balileasa, între care se afla saua Scarita, locul prin care ajunge drumul forestier de la Pietroasa.

Zona Cabanei Padis este dominata de Varful Biserica Motului (1458 m), un punct de priveliste deosebit, cu largi perpective asupra intregului platou, a versantului impadurit al Muntelui Magura Vanata si a "zidului" Carligate-Piatra Arsa.

Cetatile Ponorului reprezinta fara indoiala cel mai grandios fenomen carstic al Romaniei, cunoscut si apreciat in intreaga lume. Simbolul Padisului, si chiar a intregilor Munti Apuseni, portalul cetatilor si cele trei doline imense, fascineaza orice turist care iubeste natura. Ele sunt constituite din trei circuri mari de stanca, aflate intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300m si cu partea superioara cu un diametru de peste 1km. Culmile inconjuratoare care inchid circular depresiunea sunt taiate doar intr-un singur loc de canionul Vaii Cetatilor.