Beius, Stei, Stana de Vale, Vartop, Arieseni, Boga, Padis, Bihor, Muntii Apuseni

Principalele formatiuni carstice din zona sunt: Izbucul de la Coliba Ghiobului, Pestera Sura, Pestera cu Apa de la Fata Balacenii, Izbucul Gura Apei etc. Aval de Coiba Mica reapare un fir de apa care ulterior se pierde prin Pestera Coiba Mare. Aceasta pestera are cel mai mare portal din România: 47 m înaltime si 74 m latime. Aval de Coiba Mare, într-un mic bazinet, este cuibarit catunul Casa de Piatra, catun în a carui vecinatate se gasesc câteva pesteri remarcabile: Vârtop, Ghetarul de la Vârtop, Pestera Orbului, Oilor, Pestera de dupa Delut etc. Gârda, purtând de acum numele de Gârda Seaca se formeaza din nou din câteva izbucuri, cel mai important fiind Izbucul Tauz, cel mai adânc sifon din tara: -87 m, prin care apar la zi apele pierdute în Pestera Coiba Mare. Aval de Tauz, Gârda sapa cele mai impresionante chei ale sale (Hoancele Caldarilor, Cheile de la Cerbu, Cheile de sub dealul Jilip, Cheile de la Tauz) în care se gasesc câteva zeci de pesteri de mici dimensiuni (sub 500 m). Aval de aceste chei apa curge pe roci impermeabile (gresii si conglomerate), primind în acest sector si un afluent important: resurgenta din Pestera cu Apa de la Tau. Aval de acest sector, Gârda taie o noua bara de calcare, colectând apele Izbucului Cotetul Dobrestilor si a altor mici afluenti si dupa câtiva km (primind si apele Ordâncusei) se varsa în Aries.