Ştiri şi evenimente din Ţara Beiuşului

CazareTransport_Beius_Stei_Vascau_NucetAnunturi_Beius_Stei_Vascau_Nucet Webcam_Beius

 

 

 

 

 

 

 

 

DOUA VAI TORENTIALE ÎNTRE VAILE TARCAITEI SI MIERAGULUI Imprimare Email
Joi, 05 Ianuarie 2012 09:49

Dealul dintre cele două văi permanente este alcătuit din roci moi de vârstă malvensiană (pannonian s. str.): argile marnoase, argile siltice, nisipuri şi pietrişuri, inclusiv pietrişuri de terasă (t4 = 40-50 m). Dealul Cornetului, continuare a Vf. Cornet (Gorniţei cum îi spun localnicii) de 476 m, este format din depozite coluviale vechi (bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri) iar cele două văi torenţiale, Roman şi Pătru, din roci malvensiene (pannonian). De altfel, cele două văi se găsesc aproape de renumitele “Râpe de la Mierag”, despre care am mai scris (A. Indrieş, 1989).

Cele două văi torenţiale se termină la capătul din amonte cu mici alunecări de teren (de tip superficial) iar pe toată lungimea lor sunt plantaţi cu salcâmi pentru “stingerea” torenţialităţii. Fiecare vale torenţială are lungimea de cca un kilometru, una ajungând în Valea Tărcăiţei (şi care poartă denumirea de Valea lui Roman) iar cealaltă, Valea lui Pătru, o ia în direcţia satului Totoreni. Între cele două văi se află obîrşia Văii Arjochi (sau Apşeron cum se mai numeşte).

Între cele două văi torenţiale, Valea lui Roman şi Valea lui Pătru, chiar pe culmea dealului Cornetului, se găseşte un alt mic torent, la o înălţime relative de cca 15 m faţă de văile torenţiale menţionate. Acest torent, deocamdată fără nume, are 50 m lungime şi 5 m adâncime, cu lăţimea la bază de 2-3 m iar la partea superioară de cca 10 m; acest mic torent este curbat la capătul din avale spre Valea lui Roman spre care trimite, la precipitaţii, ape şi material erodat. Şi acest torent este plantat cu salcâmi pentru încetinirea şi chiar oprirea eroziunii. Acest mic torent se va dezvolta în viitor atât spre amonte, prin eroziune regresivă, unde deja se găsesc urme de spălări, cât şi avale până se va uni cu Valea lui Roman.

Cauzele formării acestor torenţi, pe lângă litologie, pante, o dau cantităţile mari de precipitaţii, de cca 700-800 mm/an, apoi vegetaţia ierboasă şi, ca atare, suprapăşunatul.

LECT. UNIV. DR. ANDREI C. INDRIEŞ

M.S. ANDREI A. INDRIEŞ

STUD. ROBERT A. INDRIEŞ

 

Publicitate

 

Gradinita Micul Print Bucuresti

Gradinita Micul Print Bucuresti!

n

Total Digital.ro

Spalatorie Beius

I Love Apuseni

www.apusenihunting.ro

Cazare Beius

Electrocasnice

Popasul turistic