Beius, Stei, Stana de Vale, Vartop, Arieseni, Boga, Padis, Bihor, Muntii Apuseni

Treapta  următoare, între 1 200 şi 1 000 m, ocupă locurile cele mai joase ale platoului, inclusiv zona Cetăţilor Ponorului, cu excepţia porţii peşterii, unde se găseşte altitudinea cea mai scăzută a întregului platou (fig. 1).

FRAGMENTAREA ORIZONTALĂ

Fragmentarea orizontală este dată de râurile permanente sau intermitente.

Se observă pe harta fragmentării orizontale că valorile oscilează între 0-1 km/kmp şi 3-4 km/kmp (fig. 2).

Cele mai mici valori se regăsesc, în general, pe culmile ce delimitează teritoriul platoului Padiş. Dar ele se regăsesc, de regulă, şi pe suprafaţa mai joasă a subdiviziunilor platoului.

Cele mai mari valori se găsesc pe marginea de sud-est a platoului, unde apar râuri cu scurgere, în general, permanentă (ex. Valea Ursului).

FRAGMENTAREA VERTICALĂ

Valorile acestui tip de fragmentare variază între 0-100 m/kmp şi 400-500 m/kmp.

Cele mai mici valori se întâlnesc în Şesul Padişului, iar cele mai mari pe marginea de SV a platoului, spre Valea Galbena.

În celelalte zone valorile sunt intermediare (vezi fig. 3).

Fig. 1. Hipsografia

Fig. 2. Fragmentarea orizontală

Fig. 3. Fragmentarea verticală

DR. ANDREI C. INDRIEŞ

MAST. ANDREI A. INDRIEŞ

STUD. ROBERT A. INDRIEŞ