Beius, Stei, Stana de Vale, Vartop, Arieseni, Boga, Padis, Bihor, Muntii Apuseni

Platoul, ca şi cel al Padişului, se remarcă prin prezenţa a numeroase fenomene endocarstice şi exocarstice. Astfel, pe lângă Gheţarul Scărişoara, mai aflăm Peştera Pojarul Poliţei, Gheţarul de la Vârtop şi alte obiective ştiinţifice şi turistice. Aceste fenomene au putut avea loc în cadrul rocilor calcaroase de vârstă mezozoică.

Aceste monumente ale naturii au şi determinat pe savantul E. Racoviţă să ceară declararea Parcului Naţional Apuseni în 1935 dar care s-a realizat doar după revoluţia din 1989, cu denumirea de PARCUL NATURAL APUSENI.

Având o expoziţie, în general sudică, aici s-au fixat localităţi: Gheţari, Munună, Dealu Frumos, Plişti, Ocoale.

În partea nordică a platoului se află un alt platou carstic, mai mic, Platoul (Poiana) Ursoii, delimitarea fiind dată de Valea Spurcatu.

Fig. 1. Platoul carstic Scărişoara (harta hipsografică)

Dr. Andrei C. INDRIEŞ

Mast. Andrei A. INDRIEŞ

Stud. Robert A. INDRIE