Beius, Stei, Stana de Vale, Vartop, Arieseni, Boga, Padis, Bihor, Muntii Apuseni

Teritoriul bazinului înclină dinspre est spre vest (vezi Harta hipsografică a Parcului Natural Apuseni, de A. Indrieş, în www.tarabeiusului.ro), dar şi dinspre nord spre sud, evident cu excepţia prezenţei văilor.

Valorile fragmentării orizontale variază de la 0-1 km/kmp până la 3-4 km/kmp (fig. 2). Se observă valori mai reduse în cadrul platoului carstic Padiş (vezi şi hărţile Platoului carstic Padiş, în www.tarabeiusului.ro ).

Fig. 2. Bazinul Crişului Pietros. Fragmentarea orizontală

Fragmentarea verticală (fig. 3) este de asemenea cu valori diferenţiate. Cele mai mici sunt în cadrul platoului carstic Padiş (vezi harta fragmentării verticale a platoului în www.tarabeiusului.ro ) iar cele mai mari în regiunea de contact a celor două unităţi montane, Bihor şi Vlădeasa, ultima fiind mai înălţată cu cca 500-600 m.

Menţionăm că datele sunt pentru zona de munte (cu excepţia celor generale), nu am luat în calcul şi teritoriul bazinului în cadrul Depresiunii Beiuşului.

Fig. 3. Bazinul Crişului Pietros. Fragmentarea verticală

Fig. 4. Crişul Pietros amonte de localitatea Pietroasa

Dr. Andrei C. INDRIEŞ

Mast. Andrei A. INDRIEŞ

Stud. Robert A. INDRIEŞ