Login

Register

User Registration
Login Close
---

---
Cumpara CANA Tara Beiusului
Cazare transport anunturi shop
A+ A A-

Comuna Finis

Comuna Finis este asezata în partea de sud-vest a judetului Bihor, în zona de contact a depresiunii Beiusului cu Muntii Codrului, pe malul stâng al Crisului Negru, la o altitudine medie de 553 m.

Suprafata totala a comunei este de 10.470 ha, din care: 3.850 ha suprafata agricola, cu 1.493 ha teren arabil, si 6.620 ha suprafata neagricola din care 6.335 ha de paduri.

Comuna este alcatuita din patru sate si un catun : Finis care este si resedinta de comuna, Fizis, Ioanis, Suncuis si Brusturi.

Scurt Istoric

Prima atestare documentara a localitatii Finis dateaza din anul 1291, când apare cu denumirea de Fenes. În acea perioada localitatea si cetatea erau proprietatea Episcopului de Oradea.

Forma toponimului Finis, provine din cuvântul latin finis, care înseamna – sfârsit, granita, capat.

În timpurile cele mai îndepartate pe teritoriul satului Finis, locuiau dacii liberi, populatia autohtona daca din zona Bihorului nefiind cuprinsa în Imperiul Roman. Între secolele VII si XI, pe acest teritoriu au existat comunitati românesti, care au dainuit atât în timpul migratiilor popoarelor migratoare cât si dupa trecerea lor. Aceste comunitati s-au caracterizat printr-o viata economica si social-culturala foarte puternica, constituind voievodatul lui Menumorut, puternic bastion al luptei românilor pentru independenta.

În secolul XII, Bihorul precum si localitatile sale componente au fost transformate în comitate, de catre regatul feudal maghiar.

Istoricul localitatii Finis este strâns legat de cetatea cu acelasi nume, care este asezata la hotarul satului Finis, pe vârful unui pisc.

În 1661 cetatea cade sub ocupatie turceasca, care va dura 30 de ani. În timpul ascensiunii imperiului Habsburgic, turcii sunt alungati din cetate de contele Cerbeli, însa înainte de a pleca, acestia o distrug. Dupa razboiul curutilor din 1781, austriecii ordona darâmarea cetatii, deoarece aici au fost constituite baze de operatii ale curutilor.

La începutul secolului XIX, finisenii se ocupau cu agricultura, comertul, paduraritul, iar unii dintre ei lucrau la Moara de hârtie, construita în anul 1789, singura din Bihor (comitat la vremea aceea), care producea patru sorturi de hârtie.

Înfrângerea Austro-Ungariei, în primul râzboi mondial, a deschis calea spre independenta nationala. Dupa constituirea Consiliului National Român, de la Oradea din 1918, se formeaza si Consiliul National din Beius, condus de Dr. Ioan Ciordas, la care a participat si populatia româneasca din Finis.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, comuna s-a dezvoltat mult, schimbându-si radical înfatisarea. În prezent, casele vechi din bârne, lipite cu lut si acoperite cu paie, sunt doar o amintire, ele fiind înlocuite în decursul anilor cu aratoasele case cu etaj din caramida sau boltari, cu porti acoperite.

Clima

Teritoriul comunei are o pozitie climatica de adapost, fapt care rezulta din toate datele elementare climatice. Temperatura medie anuala trece de 10 grade C (10,5 grade)

Muntii Codrului sunt acoperiti des cu nori rezultând cantitati mari de precipitatii 750-800 mm pe an.

Hidrografia

Satul Finis este strabatut de pârâul Finisul Mare, afluent al Crisului Negru, care izvoraste din Muntii Codrului de sub Vârful Balateasa, la o înaltime de 926 m. Acest râu are o lungime de 23 km si curge spre nord pâna intra în defileul Finisul Mare creat în Culmea Cetateaua, luând directia vest-est. Pârâul Finisul Mare are trei izvoare – Balateasa, Izbuc si Brusturi.

Mai sunt de amintit micile depresiuni-polii: Tinoasa si Bratcoaia, care în timpul ploilor torentiale formeaza mici lacuri ( acestea dispar imediat în anotimpurile secetoase).

Apele suprafreatice apar mai ales primavara si toamna, dar în zonele montane ele apar în tot timpul anului.

Vegetatia

În Muntii Codrului, care au altitudini absolute mici, întâlnim o bogata vegetatie a etajului forestier, precum: fagul, gorunul, carpenul, frasinul, stejarul si cerul.

Etajul coniferelor este mai slab reprezentat în muntii Codrului dar se gasesc specii de: brad, molid, paltin de munte si merisor.

Fauna

Pe teritoriul comunei elementele faunistice sunt caracteristice zonei central europene. În paduri întâlnim îndeosebi: cerbul, ursul, veverita, lupul, mistretul, caprioara, iepurele si vulpea.

Populatia

În anul 2002, populatia comunei Finis, numara 3.693 de locuitori, dintre care: 1.952 români, 1.379 maghiari, 355 rromi, 4 germani si 3 englezi.

Cultura

Comuna este dotata cu o biblioteca, situata în satul Finis, care detine 15.000 de volume de carti.

În fiecare sat al comunei exista un camin cultural, unde se desfasoara activitati cultural-artistice; tinerii din comuna organizeaza baluri traditionale – balul strugurilor, balul recrutilor – sau baluri de sarbatorile religioase de peste an, de la care nu lipseste nici muzica specifica zonei Bihorului.

Cauta in site

PANTANO
RECLAMA TA  la tara Beiusului EMF EXTREME WEST COMPUTERS BEIUS STIRI DOI LUPI APUSENI HUNTING GUARDIA SECURITY