Login

Register

User Registration
Login Close
---

---
Cumpara CANA Tara Beiusului
Cazare transport anunturi shop
A+ A A-

Comuna Lunca

Comuna Lunca este asezata în depresiunea Beiusului, în sud-estul judetului Bihor, învecinându-se la est cu comuna Cîmpani, la vest cu comuna Moneasa, judetul Arad, la sud cu orasul Vascau, iar la nord si nord – vest se învecineaza cu orasul Stei si comuna Rieni.

Suprafata comunei este de 70,3 km2, din care 25% ses, 40% deal si 35% munte. Suprafata comunei este în procent de 50% împadurita. Distanta maxima între extremitatile comunei luata în linie dreapta este de la est la vest de 17 km si de la sud la nord de 9 km.

Satul Lunca este asezat pe Valea Crisului Negru care-i brazdeaza teritoriul pe o lungime de 6 km, paralel cu Crisul Negru mergând si calea ferata Oradea-Vascau. Vatra satului este împartita în trei parti: Ulita la Drum care se întinde de-a lungul soselei nationale DN 76 Oradea-Deva, Ulita Burdesti si Ulita din Jos, care sunt paralele si cad perpendicular pe cursul Crisului Negru si pe Ulita la Drum. Tot din cadrul satului Lunca face parte catunul Ursesti, asezat pe partea de vest la o departare de 2 km si despartit de acesta prin dealul numit Hanc.

Satul Briheni este asezat la sud-vest fata de satul de resedinta Lunca, la o distanta de 8 km fata de acesta, de-a lungul vaii Brihenilor, care venind sa-si verse apele în albia Crisului Negru la o distanta de 1 km vest de satul Sustiu, primeste ca afluent Valea Varatecului, care reunite se varsa în Crisul Negru în Satul Sustiu.

Satul Sustiu este asezat tot în partea de sud-vest a satului Lunca la o distanta de 4 km fata de acesta, fiind udat de cursul Vaii Varatecului reunita cu Valea Brihenilor si de cursul Crisului negru. Satul este asezat pe marginea drumului forestier care, urmând cursul Vaii Varatecului si a afluentului acesteia Valea Iughii, se ramifica si face legatura cu comuna Moneasa, judetul Arad, prin dealul Casoaia. Acest drum este practicabil atât vara, cât si iarna.

Paralel cu satul Sustiu, dar la sud-est fata de satul Lunca, se afla satul Sîrbesti, asezat de –a lungul Vaii Varzarilor care îsi poarta apele tot spre Crisul Negru în care se varsa dupa ce scalda si o parte din teritoriul satului Lunca.

Satul Seghiste este asezat la nord-est fata de Lunca la o distanta de 5 km si e despartita de hotarul acesteia prin D.N. 75 Lunca-Cîmpeni, judetul Alba. Satul este udat de Valea Baitei care formeaza unul dintre cele doua brate ale Crisului Negru, iar pe o mica portiune este brazdat si de Valea Hîrsesti.

Cercul acestor sate asezate în jurul satului Lunca se închide cu satul Hotarel, aflat la o distanta de 5 km nord-vest de satul Lunca, fiind brazdat de cursul Vaii Hotarelului, care pe timp secetos îsi reduce aproape total debitul.

b.) Suprafata totala a comunei este de 6.961 ha din care:

- arabil                            1.355 ha

- fânete naturale                  452 ha

- pasuni                           1.971 ha

- neagricol                       3.183 ha

Pe detinatori, suprafetele de terenuri se repartizeaza dupa cum urmeaza:

- gospodarii individuale                                          1.829 ha

- Apele Române                                                            19 ha

- Ministerul Agriculturii si Silviculturii                   2.879 ha

- Departamentul Cultelor                                                5 ha

- Ministerul Industriilor si Comertului                    5 ha

- Ministerul Transporturilor                                            7 ha

- Ministerul Învatamântului                                             3 ha

- Suprafete în administrarea Primarie Lunca            2.214 ha

Aceste suprafete sunt dispuse foarte variat în mod gradat de la centru catre margini, dând o armonie fizica teritoriului comunei Lunca, de unde si un echilibru economic, raportul dintre arabil, forestier si pasunat fiind aproape egal. În lunca Crisului Negru relieful este de ses cu soluri aluvionale, urmând de jur-împrejur spre satele Hotarel, Seghiste, Sîrbesti si Sustiu un lant de coline dulci, formând zona de tranzitie de la ses la deal cu soluri podzolice si brun roscat de padure. Aceasta asezare în forma de amfiteatru se închide cu dealurile acoperite de paduri din satul Briheni si continuând cu zonele împadurite ale muntilor Codru Moma.

Clima

Clima comunei si a satelor apartinatoare este temperatcontinentala. Cantitatea de precipitatii difera de la un an la altul. Vegetatia pe teritoriul satelor comunei Lunca este în functie de sol. În satele Lunca, Sustiu, Sîrbesti si Hotarel întâlnim o vegetatie de lunca si stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbusti, porumbarul si macesul. Pe malul apelor întâlnim salcia si arinul, în livezi întâlnim marul, parul, prunul, ciresul si nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovaz, porumb), floarea soarelui si trifolienele. În satul Briheni vegetatia este de deal, padurile si pasunile ocupând o mare suprafata.

c.) Colectivitatea asupra careia îsi exercita autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din:

- Satul Lunca cu o populatie de 1065 locuitori la un numar de 324 gospodarii si un spatiu de locuit de 16.839 mp;

-Satul Briheni cu o populatie de 463 locuitori la un numar de 131 gospodarii si un spatiu de locuit de 4.647 mp;

- Satul Hotarel cu o populatie de 379 locuitori la un numar de 97 gospodarii si un spatiu de locuit de 4.911 mp;

- Satul Sustiu cu o populatie de 518 locuitori la un numar de 169 gospodarii si un spatiu de locuit de 6.818 mp;

- Satul Sîrbesti cu o populatie de 404 locuitori la un numar de 129 gospodarii si un spatiu de locuit de 6.635 mp;

- Satul Seghiste cu o populatie de 697 locuitori la un numar de 163 gospodarii si un spatiu de locuit de 10.455 mp.

 

Scurt istoric (date istorice locale, atestare documentara)

Populatia româneasca din aceste sate este pomenita în documente din cele mai îndepartate vremuri. Aceste documente ne dau stiri pretioase asupra trecutului populatiei acestor sate, care se bucurau din vrermuri vechi de anumite privilegii recunoscute de catre Episcopia Romano-Catolica Oradea, de care depindeau din punct de vedere administrativ. Istoria bisericeasca a românilor din Bihor arata ca pâna în secolul al XVI-lea, în Seghiste era sediul protopopiatului ortodox, care mai târziu s-a mutat la Beius.

Raporturile feudale de pe aceste locuri sunt reconstituite dupa circumscriptiile urbariale din 1589 si de la 1 august 1600. Acest urbariu arata ca aceste locuri se gasesc într-o zona primejdioasa, expusa incursiunilor, jafurilor turcesti sau ale ostilor imperiale ori transilvanene în lupta fie cu turcii, fie între ele.

Primele atestari documentare despre satele comunei Lunca apar dupa cum urmeaza:

Satul Lunca atestat documentar în anul 1588;

Satul Briheni atestat documentar în anul 1588;

Satul Hotarel atestat documentar în anul 1527-1528;

Satul Seghiste atestat documentar în anul 1503;

Satul Sîrbesti atestat documentar în anul 1592;

Satul Sustiu atestat documentar în anul 1588.

 

Traditii, obiceiuri, mestesuguri

Sarcinile feudale ale supusilor sunt în linii mari: censul, daturi, dijme si slujbe. Censul se platea în bani si era de 17 dinari pe cap de familie, satele care lucrau la topitoriile de fier si de arama sunt scutite, compensându-l cu munca pe care o fac. Satele repartizate pentru munca în topitorii erau Sustiu, Briheni si Sîrbesti. Daturile se faceau cu ocazia diferitelor sarbatori, de Pasti, de Craciun. Dijma era perceputa pentru stupi (1 din 10), pentru oi si porci (un porc din turma). Obligatiile de lucru erau: secerat, cosit si caratul lemnelor.

Cei din satele Briheni, Sustiu, Sîrbesti si catunul Ursesti, au obligatii de a cara saptamânal carbuni pentru topit fierul, cara lemne si ard carbunii. Cine neglija aceste obligatii platea gloaba un florin. La Craciun si Pasti li se dadea 1 saptamâna de odihna, iar în timpul secerii 1 luna întreaga. La Craciun satul dadea dregatorului ca dar un iepure si fiecare casa câte o gaina.

Fieraria lucra 5 zile pe saptamâna, producând 25 maji de fier saptamânal.

 

Populatie (numar de locuitori, structura pe sex, vârsta religie , nationalitati)

Populatia comunei Lunca conform recensamântului populatiei din anul 1996 este de 3485 de locuitori.

Forta de munca (numar de angajati, rata somajului, structura profesionala, ocupatii, numarul  persoanelor beneficiare de asistenta sociala)

Comuna Lunca este aproape în totalitate agrara, în consecinta numarul locurilor de munca în alte sectoare de activitate este mic. Populatia comunei este în cea mai mare parte iesita la pensie (majoritatea barbatilor sunt fosti mineri în minele din Muntii Apuseni), cea tânara nu are loc stabil de munca în localitate, iar cei ramasi acasa întretin gospodariile parintesti. Conform unei statistici, populatia ocupata a comunei este de 2059 persoane, populatia neocupata 794 de persoane, iar populatia inactiva este de 636 de persoane.

 

Economia locala

Principalele caracteristici economice ale comunei Lunca sunt direct legate de ocupatia agrar-mestesugareasca a locuitorilor, de caracterul silvo-pastoral si de minerit, dar mai ales de pozitia în zonele de influenta a trei orase: Stei, în primul rând, Vascau si Nucet, ea nefiind un important punct polarizator din punct de vedere economic. În lipsa unui plan de amenajare comunal sau a unor studii de specialitate aprofundate, posibilitatea de a determina exact caracteristicile economice este mai mica, totusi se pot distinge câteva caracteristici generale ce vor fi evidentiate în continuare.

Existenta exploatarii Vascau-Cîmp-Colesti-Moti înscrisa în axul economic Crisul Negru ce exploateaza roci utile (calcar cristalin), precum si a orasului Stei de factura industriala, a creat numeroase locuri de munca în diverse domenii, ceea ce a dus la schimbarea orientarii ocupatiilor în zona, de la cele agrar-mestesugaresti la cele industriale. În actualele conditii de reforma economica a tarii, asistam la un nou proces de reorientare a ocupatiilor spre economia de piata, fapt ce necesita analize detaliate.

Nu exista unitati industriale mari, doar mica industrie particulara si prestari servicii. Din pacate, oprincipalele ocupatii legate de traditie încet s-au pierdut si aici, exploatarile în cariere si în mine devenind creatoarele de locuri de munca. În actualele conditii economice de închidere a minelor si a carierelor se nasc noi orientari economice. Ca unitati care pot fi încadrate în categoria celor de mica industrie particulara si prestari servicii sunt: ateliere de dulgherie, confectionare cruci, abator, moara, unitati de mic comert si alimentatie publica, întreprinderi mici si mijlocii (SC Sistema Italia SA si SC Imob Exim SRL) specializate în prelucrarea lemnului.

Pe raza comunei Lunca se întâlnesc urmatoarele unitati publice: Consiliul local al comunei, politie, scoala generala cu clasele I-VIII în satul Lunca, precum si scoli generale cu clasele I-IV în celelalte sate, dispensar  uman, dispensar veterinar, Biserici Ortodoxe, biblioteca publica.

Referitor la turism, în comuna Lunca nu exista unitati turistice sau amenajari pentru agrement de amploare pe raza comunei Lunca, dar potentialul turistic al zonei este extrem de mare. Axa majora de circulatie DN 76 asigura legatura cu celelalte zone ale judetului si tarii. Lunca este punct de plecare pentru trasee turistice în Muntii Codru-Moma, munti cu clima placuta în tot cursul anului si cu platourile sale care pot fi elemente majore în cadrul unui turism organizat.

 

Sanatate

Pe raza comunei Lunca functioneaza un dispensar medical în care îsi desfasoara activitatea doi medici si doi asistenti. De asemenea, în cadrul dispensarului medical functioneaza si un cabinet privat de ginecologie.

 

Învatamânt (structura unitatilor de învatamânt, programa de învatamânt)

Pe raza comunei Lunca, structura unitatilor de învatamânt se prezinta astfel: învatamânt prescolar, primar si gimnazial, unde învata 360 de copii si elevi.

Referitor la învatamântul prescolar, în comuna Lunca functioneaza 6 (sase) gradinite de copii cu program normal în satele Lunca, Sustiu, Briheni, Hotarel, Sîrbesti si Seghiste.

Învatamântul primar este de asemenea bine reprezentat , functionând scoli generale cu clasele I-IV în toate satele mentionate mai sus.

Învatamântul gimnazial este reprezentat doar în localitatea de resedinta a comunei, si anume în satul Lunca unde functioneaza o scoala generala cu clasele I-VIII.

În toate aceste institutii de învatamânt îsi desfasoara activitatea 23 de cadre didactice si 3 (trei) persoane ca personal auxiliar.

 

Comunicatii (telecomunicatii si utilizatori)

În comuna Lunca nu exista centrala telefonica. În proportie de 75% din populatie sunt abonati la centrala telefonica a orasului Stei.

În comuna exista un numar de 228 de persoane abonate la serviciul telefonic cu plata numarul solicitarilor fiind de 496.

 

Locuinte (tipuri de proprietate, servicii de aprovizionare cu apa, sistem de canalizare, gaze naturale, electricitate)

Referitor la tipurile de proprietate, pe raza comunei Lunca proprietatea este privata.

Forta de munca (numar de angajati, rata somajului, structura profesionala, ocupatii, numarul  persoanelor beneficiare de asistenta sociala)

Comuna Lunca este aproape în totalitate agrara, în consecinta numarul locurilor de munca în alte sectoare de activitate este mic. Populatia comunei este în cea mai mare parte iesita la pensie (majoritatea barbatilor sunt fosti mineri în minele din Muntii Apuseni), cea tânara nu are loc stabil de munca în localitate, iar cei ramasi acasa întretin gospodariile parintesti. Conform unei statistici, populatia ocupata a comunei este de 2059 persoane, populatia neocupata 794 de persoane, iar populatia inactiva este de 636 de persoane.

Cauta in site

PANTANO
RECLAMA TA  la tara Beiusului EMF EXTREME WEST COMPUTERS BEIUS STIRI DOI LUPI APUSENI HUNTING GUARDIA SECURITY