Login

Register

User Registration
Login Close
---

---
Cumpara CANA Tara Beiusului
Cazare transport anunturi shop
A+ A A-

Tara Beiusului

ASEZAREAGEOGRAFICA A MUNICIPIULUI BEIUS

SI A TARII BEIUSULUI

Ţara Beiuşului, leagăn de cultură şi civilizaţie, este aşezată pe cursul superior al Crişului Negru, străjuită fiind de culmile împădurite ale Munţilor Bihorului, Codru-Moma, şi Pădurea Craiului...


 

De secole, istoria acestor locuitori, pe cât de harnici pe atât de dârji, nu este scrisă cu condeiul, ci cu plugul şi cu spada în mână. Istorie au făcut şi olarii prin ceramica lor, lemnarii cu frumoasele piese de mobilier, cojocarii, toate fiind transmise din generaţie în generaţie, din tată în fiu, cu cea mai mare sfinţenie şi preţuire.

Acestei „ţări” nu-i lipsesc nici vestigiile arheologice ale vieţii trecute, nici arhivele doveditoare ale trăiniciei locuitorilor ei pe aceste meleaguri, cum nu-i lipsesc nici bogăţia culturii şi tradiţiei locale.

Aceşti oameni îşi preţuiesc la fel de mult istoria, cultura tradiţională, creaţiile artistice, meşteşugurile, toate fiind mărturii ale continuităţii şi perenităţii, cum îşi preţuiesc şi rădăcinile geto-dace.

Scăldată şi fertilizată de valea Crişului Pietros, îmbrăţişată şi apărată de culmile Munţilor Bihor- Vlădeasa, subzona etnografică Pietroasa, cuprinde mai multe sate, aşezate în formă de semilună, de-a lungul văii Crişului şi a afluenţilor săi. Pietroasa, Gurani, Cociuba Mică, Poienii de Sus, Poienii de Jos, Săud, Ferice, Bunteşti, Leleşti, pe valea Crişului Pietros, iar pe Valea Crăiesei, Chişcău, Brădet, Stănceşti (în trecut Broaşte), Măgura şi Juleşti.

Vestigii ale habitatului uman în acest colţ de ţară, au fost atestate arheologic în văile depresionare în peşterile Ferice, Măgura, precum în cele din apropiere Meziad şi Sighiştel.

În Evul Mediu, toate aceste sate aparţineau districtului Beiuşului, cunoscând încă din această perioadă reale progrese de ordin material, cultural şi spiritual, afirmându-se de timpuriu ca o entitate complexă din punct de vedere istoric şi economic. Din punct de vedere economico-funcţional, marea majoritate a satelor din zonă au un caracter agricol, creşterea animalelor, extracţia bogăţiilor subsolului şi prelucrarea lemnului, completând perfect această ocupaţie de bază.

Pluritatea factorilor care au acţionat asupra satului bihorean, ca realitate economică, istorică şi socială, precum şi geografia locului au determinat nu numai forma satelor, dar şi forma şi structura gospodăriilor în perimetrul vetrei satului. Sunt sate adunate, situate de-a lungul cursurilor de apă (Pietroasa, Chişcău, Bunteşti, Leleşti) cu uliţe paralele ori radiare (Poienii de Jos, Poienii de Sus), sau răsfirate cum este satul Măgura sau Juleşti., dar toate sunt situate cum am mai spus în semicerc la periferia Piemontului Pietroasa: Leleşti, Bunteşti, Săud, Ferice, etc.

Planul gospodăriei se încadrează în tipologia casei cu curte, în care există construcţii gospodăreşti, strâns legate de ocupaţiile agricole şi pastorale.

Casa, dispusă longitudinal, cu faţada la uliţă avea accesul printr-un „tărnaţ”, din care se intra în tindă, de unde de o parte şi de cealaltă se aflau camera şi cămara de alimente. În partea din spate era ocolul, perpendicular pe planul casei, închizând curtea spre grădină printr-o poiată cu şură, coteţe pentru găini şi porci.

Aglomerările recente din vatra satului, transformările din cadrul gospodăriilor semnifică dezvoltarea bazei materiale, ridicării nivelului de cultură şi civilizaţie şi în mediul rural.

Astfel descrisă, Ţara Beiuşului, şi-a format de-a lungul veacurilor o cultură specifică, proprie, o artă tradiţională originală, meşteşuguri specializate pe ramuri şi sate, configurând o civilizaţie timpurie, parte din frumoasa Tară a Românilor.

Andrei Indries

Cei care, venind dinspre vest îsi îndreapta pasii spre tinuturile pline de farmec ale Muntilor Apuseni , pot strabate si frumoasa depresiune a Tarii Beiusului, poarta si parte a lor, încadrata de Muntii Bihor-Vladeasa la est, Padurea Craiului la nord si Codru Moma la sud-vest. Depresiunea Tarii Beiusului comunica, în nord vest, cu Câmpia de Vest (Banato-Crisana); este drenata de Crisul Negru, de unde rezulta si denumirea de Depresiunea Crisului Negru.

Va invitam sa petreceti câteva zile de vacanta in cele mai cunoscute zone turistice din Muntii Apuseni, celebre prin relieful carstic, remarcabil aici prin suprafata, grandoare si varietatea de forme. Un imens complex carstic (Cetatile Ponorului), nenumarate doline, pesteri (P. Piatra Altarului, Pestera Caput, Pestera Ursilor, P. Micula, P. Ferice, Pestera Meziad, P. Ciur-Izbuc, P. Ciur-Ponor, P. Corbasca, P. Magura, P. Dracoaia), avene(Avenul Gemanata, Avenul Negru, A. din dealul Secatura, A. din dosul Muncelului, A. Hoanca Urzicarului), ghetari (Focul Viu), canioane salbatice (Valea Galbenei, Valea Boga), râuri care dispar în pamânt si reapar la distanta de kilometri în surprinzatoare izbucuri, chei de-o indescriptibila frumusete(Cheile Somesului Cald), lacuri subterane, cascade...

La nivel national se afla în nord-vestul tarii, în întregime pe teritoriul judetului Bihor.

Asezarea geografica a Depresiunii Tarii Beiusului (1995)

Depresiunea Tarii Beiusului este strabatuta de râul Crisul Negru, care colecteaza toate apele curgatoare din zona. Pe malul drept al Crisului Negru, care curge pe lânga oras, este asezat municipiul Beius. Valea Nimaiestilor îl brazdeaza în doua pe o suprafata de 2,5 km si se varsa în Crisul Negru în SSV orasului.

Beiusul este traversat de Drumul National 76, care în context european devine Drumul European 79, face legatura între Oradea si Deva si de calea ferata Oradea-Vascau, functionala în prezent doar prin Salonta.

Beiusului îi apartine administrativ si satul Delani.

 

 

Dupa mentionarea succinta a pozitiei geografice a depresiunii, asupra careia vom reveni, trebuie sa mai amintim ca în literatura de specialitate istorico-geografico-geologica, depresiunea este numita fie ca atare, fie ca bazin, fie ca “tara”. Denumirea de Bazinul Beiusului se utilizeaza în sens geologic si se refera la faptul ca zona se afla sub apa marina când avea loc sedimentarea geologica a sa (a nu se confunda cu termenul de bazin hidrografic, care se utilizeaza pentru Crisul Negru); din momentul când zona a fost eliberata de apele marine si începe sculptarea de relief, trebuie utilizat termenul de Depresiunea Beiusului; din punct de vedere istoric, dupa ce populatia care a ocupat aceasta arie depresionara a capatat constiinta unitatii sale, se foloseste termenul de “Tara Beiusului’.

Beiusul se afla la altitudinea de 197 m fata de nivelul Marii Negre. Coordonatele sale geografice sunt: 46o40’ lat. N si 22°21` long. E; se gaseste mai ales pe terasa a doua a Crisului Negru (altitudini absolute de 191-200 m dar are portiuni situate si pe lunca Crisului Negru).

Teritoriul administrativ al municipiului Beius, la 31 decembrie 2006, era în suprafata de 2 446 ha (24,46 Km²) si se prezinta dupa cum urmeaza:

 

 

 

 

Total

Din care Delani

 

Suprafata arabila

1.215 ha

321 ha

1.

Total

1.215 ha

 

 

Pasuni

517 ha

 

 

Fânete

74 ha

 

 

Vii

1 ha

 

 

Livezi

3 ha

 

2.

Total

595 ha

 

3.

Total suprafata agricola (1+2)

1.810 ha

 

4.

Suprafata neagricola (din care):

636 ha

 

 

Paduri

199 ha

 

 

Ape

31 ha

 

 

Drumuri

59 ha

 

 

Curti si cladiri

312 ha

 

 

Neproductiv

35 ha

 

5.

Suprafata totala (3+4)

2.446 ha

321 ha

 

Datele de mai sus ne-au fost comunicate de Primaria Beius în ianuarie 2007.

Municipiul Beius se învecineaza cu comunele: Pocola la vest, Finis la sud-vest, Tarcaia la sud-vest, Curatele la est, Remetea la nord si Draganesti la sud-est.

LECT. UNIV. DR. ANDREI INDRIEŞ

Cauta in site

PANTANO
RECLAMA TA  la tara Beiusului EMF EXTREME WEST COMPUTERS BEIUS STIRI DOI LUPI APUSENI HUNTING GUARDIA SECURITY