Login

Register

User Registration
Login Close
---

---
Cumpara CANA Tara Beiusului
Cazare transport anunturi shop
A+ A A-

Padis-Glavoi, Muntii Apuseni, ghid turistic

Zona turistica Padis

PADIS

Aşezare Geografică

Andrei A. Indrieş

Zona turistică Padiş este situată în cadrul Munţilor Apuseni din Carpaţii Occidentali. Mai concret, sunt situaţi în Munţii Bihor-Vlădeasa din  care mai fac parte Munţii Vlădeasa, Munţii Bihariei, Muntele Găina şi Munţii Arieşului

Platoul Padiş adăposteşte fenomene carstice unicate între formele de relief din ţară precum “emblema” Padişului, adică Cetăţile Ponorului, apoi Cetatea Rădesei, peşteri ce adăpostesc gheţari, dintre care se remarcă Peştera Focul Viu, etc. Multe dintre fenomenele sale sunt declarate "Monumente ale naturii" sau sunt obiective ocrotite. Tot ce există în cadrul platoului Padiş, forme de relief externe şi interne, ape, vegetaţie, etc, oferă un minunat cadru de observare ştiinţifică dar şi de practicare a turismului montan graţie unor facilităţi ca de pildă cabană turistică, căsuţe turistice, cabane turistice particulare, poteci bine marcate, etc.

Platoul carstic Padiş-Cetăţile Ponorului (vom utiliza în continuare denumirea de Padiş), un nume de rezonanţă în inima şi sufletul turiştilor de pretutindeni, un obiectiv turistic dar şi ştiinţific de prim rang din cadrul Munţilor Apuseni, este situat, cum s-a mai precizat, în Munţii Bihor-Vlădeasa sau, mai exact, în partea nordică a Munţilor Bihor, parte denumită de către noi ca Munţii Padiş-Scărişoara.

Înainte de toate, trebuie să explicăm, mai pe larg, ce se înţelege prin Munţii Bihor-Vlădeasa, Munţii Bihor, care sunt limitele şi subdiviziunile lor, etc, şi unde se află concret platoul carstic Padiş-Cetăţile Ponorului.

Masivul Bihor-Vlădeasa constituie osatura Munţilor Apuseni, şi după cum denotă denumirea dublă, este format din Munţii Vlădeasa, în nord, şi Munţii Bihor în sud. Munţii Vlădeasa (cu vârful omonim de 1 836 m) se întind de la Crişul Repede, în nord, iar în sud ei se întind până la văile cu scurgere opusă Crişul Pietros, afluent al Crişului Negru, şi respectiv Someşului Cald, afluent al Someşului Mic. La sud urmează Munţii Bihor care sunt formaţi din mai multe unităţi montane: Munţii Padiş-Scărişoara, Munţii Biharia, Munţii Găina şi Munţii Arieşului. Munţii Padiş-Scărişoara (cu vârful Măgura Vânătă de 1 641 m) se întind între văile cu scurgere opusă Crişul Pietros şi Someşul Cald, la nord, şi văile de asemenea cu scurgere opusă Crişul Băiţei, afluent al Crişului Negru, şi respectiv Arieşul Mare, subafluent al Mureşului, la sud. Masivul Biharia, cu vârful Cucurbăta Mare de 1 849 m, se extinde între văile Crişul Băiţei şi Arieşul Mare la nord, şi văile Leuca (afluent al Crişului Alb) şi Ghizghiţei (afluent al Arieşului Mare) la sud. La sudul Masivului Biharia urmează Muntele Găina (1 488 m) de la văile menţionate şi până la contactul cu Depresiunea Brad, în sud. La est de Munţii Biharia se găsesc Munţii Arieşului (1 441 m), de la Valea Ghizghiţei, iar la nord ei sunt delimitaţi de Arieşul Mare pe când în sud de Arieşul Mic. În cadrul Munţilor Bihor este inclusă şi Ţara Moţilor.

Platoul carstic Padiş, de care ne vom ocupa în continuare, se găseşte în cadrul Munţilor Padiş-Scărişoara, şi anume la nordul acestei unităţi montane, imediat la sudul Masivului Vlădeasa.

Platoul carstic Padiş are următoarele limite: în nord, limita a fost stabilită pe linia vârfurilor Vărăşoaia (1 441 m), Vf. Măgura (1 573 m) şi Măgura Vânătă (1 641 m), ultimele două vârfuri fiind situate în culmea Măgura Vânătă. De fapt, după noi, limita nordică a platoului trebuie împinsă mai la nord, pentru a include în cadrul platoului şi sectorul superior al Someşului Cald. În acest context, limita nordică trebuie pusă pe vârfurile Piatra Arsă (1 488 m), Cuciulata (1 475 m), Piatra Colţului (1 300 m). Încadrăm Cheile Someşului Cald în cadrul Platoului carstic Padiş din două motive: altitudinal şi respectiv formele de relief de tip carstic. Spre nord urmează deja magmatitele Masivului Vlădeasa, cu altitudini mult mai mari, de peste 1 600 m.

În est, limita este dată de înălţimile: Măgura Vânătă (1 641 m), Biserica Moţului (1 466 m), Bălăceana (1 477 m) şi Chicera (1 386 m), dincolo de care, la est, curge Valea Gârdişoarei. La vest, limita este dată de vârfurile: Piatra Arsă (1 488 m), Vărăşoaia (1 441 m), Piatra Boghii (1 436 m), Oşelu (1 281 m), Bălileasa (1 267 m), Suliţa (1 133 m), Piatra Galbenei (1 234 m), Borţigu (1 342 m). Limita sudică este dată de: Borţigu (1 342 m), Glăvoiu (1 426 m) şi Chicera (1 386 m). Toate aceste limite sunt justificate de prezenţa unor abrupturi în direcţiile respective, abrupturi ce delimitează clar teritoriul platoului Padiş. Între limitele menţionate, platoul are o suprafaţă de cca 40 kmp.

Regiunile imediat învecinate sunt: la nord, Masivul Vlădeasa, care urcă cu mult peste altitudinile platoului: Vf. Cârligatele (1 694 m), Micău (1 640 m), etc. La est se găseşte valea adâncită a Izbucului, cu scurgere spre Someşul Cald, şi respectiv Valea Gârdişoarei, afluentă a Arieşului Mare. La sud şi la vest, se găseşte Valea Galbena, iar mai spre nord Valea Bulzu şi Boga, respectiv Valea Rea (fig.1.).

Teritoriul platoului este situat în judeţul Bihor, mai ales pe teritoriul comunei Pietroasa, respectiv unele porţiuni mai aparţin şi altor comune, ca Budureasa sau de pildă comunei Tărcaia (mai exact satului Mierag).

Trasee (poteci) marcate:

Cabana Vladeasa - Padis;
Cabana Vladeasa- Pietrele Albe- Piatra Talharului- Poiana
Vărăsoaia- Cabana Padis; durată traseu: circa 11 ore;
lungime traseu: 32 km; drum de creastă cu privelisti largi, marcaj insuficient pe alocuri.
Stana de Vale - Padis;
Stana de Vale- Saua Bohodei - Poiana Vărăsoaia- Cabana Padis; lungime traseu: 20 km; durată traseu 6 ore; drum de creastă, usor, panorama spre Muntii Apuseni.
Ic Ponor - Padis pe drum forestier, apoi marcaj punct rosu;
Ic Ponor- Valea Somesului Cald- Cheile Somesului Cald- Pestera
Cetatea Radesei- Poiana Vărăsoaia- Cabana Padis.
Pietroasa - Padis;
Pietroasa- Boga- Cantonul Silvic "La Scarită"- Cabana Padis;
lungime traseu: 17 km pe scurtături si 22 km pe drumul forestier (scurtăturile insotesc drumul); durată traseu 5 ore în urcare si doua ore în coborâre; diferentă de nivel 1000m, cel mai abrupt între Boga si cantonul silvic.
Saua Vartop - Padis;
Saua Vartop (pe DN75, la 1,5km înspre Stei, de la pârtia de schi Vartop)- Groapa Ruginoasă- Valea Seacă- Valea Galbena- Poiana Florilor- Pestera Ghetarul de la Focul Viu - Cabana Padis; durată traseu 7-8 ore; lungime traseu 20 km;
drum foarte greu, accesibil doar turistilor experimentati, practicabil doar vara si pe timp uscat.
- Arieseni - Padis 16 km;
- Gârda de Sus - Padis, 2 variante:
Garda de Sus- Cheile Ordâncusa- Pestera Ghetarul de la Scarisoara- Cătunul Ocoale- Poiana Ursoaia-Poiana Calineasa- Muntele Bătrana- Sesul Gârzii- Cabana Padis; durată traseu 9 ore; lungime traseu 28 km; diferenta de nivel 1000m;
drum de creastă si platou cu panorame si peisaje deosebite.
Garda de Sus- Valea Garda Seacă- Cătunul Casa de Piatră- Valea Gârdisoara- Pesterile Coiba Mare si Coiba Mică- Sesul Gârzii-Cabana Padis;
durată traseu 8 ore; lungime traseu 22 km; drum usor, accesibil tot timpul anului, în cea mai mare parte drum forestier sau de tractor; se poate urca cu autoturismul pană în Cătunul Casa de Piatră si atunci portiunea de traseu Cătunul Casa de Piatră-Cabana Padis se poate face în circa 3-4 ore; în traseu se poate ajunge si dupa vizitarea pesterii Ghetarul de la Scarisoara de pe platoul Ghetar-Ocoale.
Pestera Ghetarul de la Scarisoara - Padis;
Pestera Ghetarul de la Scarisoara- Cătunul Ocoale- Poiana Ursoaia- Poiana Calineasa- Muntele Bătrana- Sesul Gârzii- Cabana Padis; durată traseu 7 ore; lungime traseu 20 km;diferentă de nivel 1000m; drum de creastă si platou cu panorame si peisaje deosebite.

Cauta in site

PANTANO
RECLAMA TA  la tara Beiusului EMF EXTREME WEST COMPUTERS BEIUS STIRI DOI LUPI APUSENI HUNTING GUARDIA SECURITY