Login

Register

User Registration
Login Close
---

---
Cumpara CANA Tara Beiusului
Cazare transport anunturi shop
A+ A A-

Atractii naturale Rosia, Bihor, Runcuri, Muntii Padurea Craiului.

 

Platoul-RuncuriPlatoul Runcuri

Este un platou carstic situat la o altitudine medie de 500 m cu o suprafaţă de circa 7 km2.Platoul este format dintr-o serie de dealuri izolate, separate de uvale, doline şi văi oarbe care imprimă reliefului un aspect haotic, accidentat. Aici se pot observa pe lângă doline, câmpuri de lapiezuri, uvale şi gropi de captare carstică (Groapa Ciurului, Groapa lui Doboş ş.a.). La periferia platoului se găsesc câteva izvoare carstice, cel mai important fiind Izbucul Topliţei de Roşia care are un caracter permanent. Sub platou se găseşte reţeaua carstică Ciur-Topliţa, şi câteva peşteri de o deosebită importanţă ştiinţifică şi turistică (Peştera Ciur-Izbuc, Peştera Ciur-Ponor ş.a.). Traditional Casa se află nu departe de Groapa Ciurului, pe o coamă de deal, înconjurat de doline de unde puteţi avea o privire de ansamblu asupra unei părţi a platoului Runcuri şi a părţii de vest a Munţilor Apuseni.

 

Peştera Ciur-Ponor Ciur-Ponor,-cascada-IMG_869
Este situată în extremitatea de vest a Gropii Ciurului, dezvoltată pe Platoul carstic Runcuri, fiind una din cele mai lungi peşteri din România, cu o dezvoltare de 14.9 km. Peştera este bogat concreţionată, remarcându-se printr-o serie de cascade şi săritori spectaculoase.  Spaţiile înguste şi scunde (uneori greu accesibile), alternează cu săli spaţioase, iar procesele de coroziune şi de eroziune au generat o gamă foarte largă de forme specifice. Peştera este o arie naturală protejată şi nu este amenajată în scop turistic. Este accesibilă numai cu aprobarea custozilor şi însoţiţi de ghizii TCE .


 

Ciur-Izbuc-DSC05991Peştera Ciur - Izbuc
Este situată în partea de nord-vest a Gropii Ciurului, dezvoltată pe Platoul Carstic Runcuri. Se desfăşoară pe două nivele: unul superior, fosil, şi altul inferior, temporar-activ.Nivelul superior are o lungime totală de 605 m şi este alcătuit dintr-o serie de galerii şi săli, bogat concreţionate.Nivelul inferior are o lungime totală de 425 m şi corespunde actualei galerii temporar-active, drenată de apele captate în subteran prin Ponorul Tinoasei, situat la numai 20 m de extremitatea dinspre amonte a peşterii.Peştera este o arie naturală protejată şi nu este amenajată în scop turistic. Este accesibilă numai cu aprobarea custozilor şi însoţiţi de ghizii TCE .

 

Pestera-DobosPeştera Doboş

Este situată în groapa cu acelaşi nume, de pe Platoul Runcuri. Intrarea în peşteră se deschide la baza unui abrupt calcaros, aflat pe latura de vest a unei gropi de eroziune de mari dimensiuni. Curând după intrare, urmează o serie de săli şi galerii, frumos concreţionate străbătute parţial de un râu subteran.Această peşteră este accesibilă numai în prezenţa ghizilor TCE.
Izbucul RoşieiEste situat la obârşia Văii Şteazelor. Numele vine de la ştezele (vâltorile) care existau până nu demult pe lunca ce se desfăşoară pe partea dreaptă a văii. Cursul de apă apare într-o fundătură de forma unui amfiteatru, mărginit de abrupturi calcaroase ce se înalţă cu peste 100 m deasupra izbucului.Chiar de la ieşire, cursul de apă se angajează într-o vale dintre cele mai tipice. După circa 400 m, el colectează, de pe stânga, apele ce ies din Peştera Gruieţ. Aval de această confluenţă, valea devine tot mai largă, în lungul căreia se desfăşoară, pe dreapta, o luncă unde se afla, şi un joagăr hidraulic, transformat mai apoi într-unul mecanic.

 

Cheile AlbioareiCheile-Albioarei

Sunt situate în bazinul superior al Văii Roşia, între Ponorul Albioarei în amonte şi Ţarina în aval. Ele au o lungime de 2,6 km şi o adâncime medie de 80-100 m. Nu sunt traversate de vreun pârâu permanent şi adăpostesc un mare număr de peşteri şi izvoare. Cheile sunt străbătute de drumul judeţean 764 ce face legătura între Beiuş şi Aleşd. Prin poziţia lor, ele reprezintă singura „poartă” de pătrundere, din Depresiunea Beiuşului, în interiorul Munţilor Pădurea Craiului şi de traversare a acestora înspre Depresiunea Vadului.De o parte şi de alta a cheilor se pot observa numeroase peşteri, precum: Peştera Urâcioşii, Peştera Vacii, Peştera Calului, Peştera de la Valău, Peştera Crucii etc. Nici una din peşteri nu este amenajată în scop turistic.

Pestera-Vacii-de-pe-Cheile-Peştera Vacii din Cheile Albioarei
Este localizată la aproximativ 50 m altitudine, în versantul drept al Văii Albioarei, în bazinul superior al Văii Roşia. Peştera este o cavitate tipică de versant, formată în urma captării unui afluent străvechi al Văii Albioara.Are o lungime de 158 m şi este formată dintr-o galerie largă, ascendentă, cu aspect de sală, continuată cu un horn, reprezentând probabil vechiul punct de pătrundere a apelor în subteran. Peştera a fost locuită de om, în sala mare fiind descoperite materiale ceramice din epoca bronzului, piese scheletice fosile de animale (care reprezentau parţial dieta omului preistoric) şi are statut de rezervaţie naturală, deoarece adăposteşte o serie de animale protejate prin lege (lilieci, păianjeni etc.).Peştera nu este amenajată în scop turistic, însă este accesibilă oricărui turist care posedă mijloace proprii de iluminare.

 

Cheile-CutilorCheile Cuţilor

Sunt situate în sectorul mijlociu al văii Cuţilor, în bazinul superior al Văii Roşia, având cătunul Poniţă în aval. Numele lor vine de la denumirea locală dată pietrelor cu care se ascut cuţitele (cuţi) şi care se găsesc din plin pe această vale. Cheile au o adâncime ce variază între 60—100 m şi adăpostesc numeroase peşteri (Peştera care Cântă, Peştera Vacii din Cheile Cuţilor, Peştera Liliecilor), izvoare carstice şi pierderi de apă. Din cei 2,1 km cât măsoară în lungime, doar circa 1,3 km formează adevăratele chei. La un moment dat, cursul de apă se angajează într-o vale tot mai adâncă, cu profil transversal în formă de V, versanţii devin tot mai verticali, iar cursul de apă începe să se piardă, în perioadele de secetă, fie la baza unor trene de grohotiş, fie în albia structurală. Adevăratul tronson de chei este drenat de un curs de apă temporar, cu un traseu meandrat străjuit de promontorii calcaroase (Stanul Gurguiat şi Piatra Lată) sau de câteva trene de grohotiş. La intrarea în satul Poniţa cheile se termină brusc, iar calcarele formează un abrupt spectaculos de peste 80 m.Peşterile de aici nu dispun de amenajări turistice.

Cheile-LazurilorCheile Lazurilor

Sunt situate în sectorul mijlociu al văii cu acelaşi nume şi se prezintă sub forma unei văi foarte înguste, cu adâncimi cuprinse între 100—250 m. Versanţi simetrici au din loc în loc stânci golaşe, ţancuri şi piramide calcaroase care îi dau, de fapt, aspectul de cheie. Acest caracter este mai pregnant în sectorul dinspre aval unde valea se îngustează foarte mult, iar versanţii devin verticali, pentru ca mai apoi să se termine brusc, în amonte de satul Lazuri. În aval de sat, cursul de apă se înscrie într-o luncă foarte lată, iar valea se lărgeşte mult.

 


 

Peştera MeziadPestera-Meziad

 

Este una din cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni şi are statut de arie naturală protejată. Peştera se află la o altitudine de 397 m, portalul având o înălţime de 16 m şi o lăţime de 10 m. Peştera are două nivele de carstificare:- nivelul inferior, care însumează 1.542 m, se caracterizează prin spaţii neobişnuit de ample, măsurând frecvent între 20-30 m lăţime şi 15-20 m înălţime;- nivelul superior, în lungime totală de 3.208 m, prezintă trei zone principale de racord cu galeria inferioară: Galeria descendentă, Galeria de joncţiune şi Gâtul Dracului. Suprapunerea celor două niveluri în regiunea Podului Natural creează un spectacol deosebit de impresionant, înălţimea totală a cavernamentului ajungând aici la 35 m. În peşteră s-au găsit urme din paleolitic şi neolitic, fiind o peşteră locuită de Homo sapiens şi de animale ca Ursus spelaeus (ursul de cavernă). Peştera oferă condiţii prielnice pentru hibernarea liliecilor, în special cei din specia Miniopterus schreibersii, care formează o colonie foarte mare în Sala Liliecilor.Peştera este amenajată în scop şi poate fi vizitată în prezenţa ghizilor peşterii.

 

Stejar-secularStejarul secular din Remetea

 

Acest stejar secular din specia stejar pedunculat (Quercus robur) are un statut de monument al naturii, fiind protejat prin lege. Este una dintre cele mai mari specii de stejar din România, care creşte activ timp de 200 de ani, având o longevitate care atinge frecvent vârsta de 500-600 ani. În judeţul Bihor poate fi întâlnit până la 900 m altitudine.  Acest stejar are 170 cm diametru, 25 m înălţime şi vârsta aproximativă de 400 ani. Este ultimul arbore dintr-o veche şi întinsă pădure de stejar ce făcea legătura în trecut între satele Remetea şi Meziad şi a devenit o adevărată emblemă a comunei Remetea.

 

Ponorul RuncşorReprezintă unul dintre cele mai clasice şi mai interesante ponoare din Munţii Pădurea Craiului şi se află în extremitatea din aval a văii Runcşor.Fundătura în care are loc pierderea cursului de apă se înscrie în relief sub forma unei bucle de meandru. De jur-împrejur, fundătura respectivă este străjuită de versanţi tot mai abrupţi spre aval (10—25 m) şi care închid între ei o luncă terasată (25—60 m lăţime), formată din depozite groase de aluviuni. Trecerea apelor în subteran se face prin câteva sorburi, a căror poziţie se schimbă mereu. La viituri, întreaga fundătură se transformă într-un lac temporar ce se extinde spre amonte, în funcţie de debitul Runcşorului, pe mai multe sute de metri.
Sursa: www.traditionalcasa.ro

Cauta in site

PANTANO
RECLAMA TA  la tara Beiusului EMF EXTREME WEST COMPUTERS BEIUS STIRI DOI LUPI APUSENI HUNTING GUARDIA SECURITY