Beius, Stei, Stana de Vale, Vartop, Arieseni, Boga, Padis, Bihor, Muntii Apuseni

GROAPA RUGINOASA - este un fenomen cu totul  aparte. Ea este o imensa ravinare sapata pana in creasta culmii care inchide spre sud Valea Seaca, cu adancime de peste 100 m si un diametru de peste 600 m. Pe toata suprafata ei, un proces de eroziune a scos la zi stratele de coartite, a caror culoare rosie-violacee confera zonei un aspect cu totul aparte, ea aparand de la mari departari ca o rana deschisa in trupul muntelui.
Interesant este faptul ca eroziunea lucreaza si astazi foarte activ, sapand regresiv si marind rapid dimensiunile la Groapa Ruginoasa. De altfel, urmarind hartile vechi, se constata ca eroziunea a avansat  rapid cu o viteza extraordinara, acum 80 de ani locul nefiind marcat decat printr-o vaiuga foarte mica.
Astazi Groapa Ruginoasa, cu aspectul sau fantastic care sugereaza un colt din Canionul Colorado este un adevarat laborator morfologic.

Ghetarul Scarisoara

Fomatiunea cea mai cunoscuta din Muntii Apuseni este Ghetarul de la Scarisoara. Se cunosc documente  potrivit carora  coborârea în Ghetarul de la Scarisoara era înlesnita înca de pe la mijlocul secolului XIX prin scari de  lemn montate la intrare. În 1863 apar primele informatii stiintifice  pe care la datoram  lui A. Schmidl. Un studiu mai amplu îl datoram lui E. Racovita  1927 si care va releva  cu aceasta ocazie  interesul  stiintific deosebit al pesterii. Având un volum de gheata  de 75.000 mc si care dainuie de peste 4.000 ani, Ghetarul de la Scarisoara este unic în România, vizitarea este posibila numai în sectorul superior (cel inferior este lipsit de gheata).

Rosia Montana

Rosia Montana este o localitate miniera din Muntii Apuseni, judetul Alba. Mai exact, este amplasta in Valea Rosiei, strabatuta de raul Rosia.
Localitatea are o existenta milenara, aceasta fiind cunoscuta inainte de a fi cucerita Dacia. Existenta sa este strans legata de exploatarea materialelor pretioase din Europa.

Detunatele

Rezervatie geologica formata din doua varfuri de bazalt vulcanic: Detunata Goala si Detunata Flocoasa aflati in muntii metaliferi sunt constituiti din bazalte columnare pe o suprafata de 5 ha.În Muntii Apuseni, exista doua Detunate, aflate la un kilometru si jumatate una de alta. Detunatele sunt niste coloane de bazalt, de o uimitoare regularitate, asemanatoare unor orgi naturale uriase, pe care le putem admira în Muntii Apuseni din Tara Motilor.
Detunata Golala si Detunata Flocoasa (24 respectiv 5 hectare suprafata) se constituie dintr-o rezervatie geologica cu caracter de unicat, remarcabil prin prezenta coloanelor de bazalt columnar, de forma hexagonala. Detunata Flocoasa îsi datoreaza numele padurii dese de molid ce o acopera. Detunata Golala e partial lipsita de paduri.
Detunatele sunt marea atractie turistica a regiunii. Cele doua stânci: Detunata Golasa (1168 m înaltime) cu putina vegetatie si Detunata Flocoasa (1265 m înaltime) acoperita de vegetatie, au forma unor cocoase situate în apropierea localitatii Bucium Sasa.
Caracterul vertical al pozitiei lor face ca din apropiere sa para si mai înalte iar odata urcat pe crestele lor sa ti se deschida în fata ochilor un orizont în care se deslusesc în departare profilurile Muntelui Gaina, Muntelui Mare, Negrilesei, Vulcanului. Panorama e într-adevar superba.

Dealul cu melci

Este o rezervatie paleontologica cu o suprafata de 4,30 ha, situata pe stanga vaii Ariesului, in Tara Motilor, la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de comuna Vidra.
Aceasta rezervatie stiintifica reprezinta un celebru recif senonian care indica formatiuni neocretacice formate din conglomerate, gresii fosilifere, acoperite cu carbuni si marne. Gasteropodul dominant in stratele de gresii fosilifere este Acteonella cu speciile: gigantea, lamarcki, si conica, insotite de unele specii de lamelibranhiate apartinand genurilor: Modiolus, Arca, Crasatella, Nerita, Natica, Glauconia, etc.
Rezervatia naturala paleontologica Dealul cu Melci este situata in muntii Bihor si constituita din depozite senoniene cu mare densitate de gasteropode fosile (mii de melci ramasi din marile calde cretacice acum 15 milioane de ani) pe suprafata de 1ha.
Datorita valorii sale stiintifice aceasta zona restransa din Muntii Apuseni, ce reprezinta vechi sedimente ale Cretacicului superior, formate intr-o mare cu fundul stincos, a fost declarata rezervatie naturala.

Casa memoriala Avram Iancu

- Situata la intrarea in comuna Avram Iancu, venind dinspre orasul Campeni
- casa Craiului Muntilor este o casa specific moteasca -din 1801- cu acoperisul tuguiat si terminat cu 4 arcade semicirculare
- cuprinde obiecte personale ale lui Avram Iancu - conducatorul revolutiei de la 1848-1849 - tunul, sabiile, fluiele, armele Iancului
- in expozitia de istorie se pastreaza certificatele scolare ale lui Avram Iancu, documente referitoare la pregatirea si desfasurarea rascoalei, testamentul lui Iancu
- expozitia de etnografie cuprinde: port motesc, vase specifice zonei, unelte cu care se confectionau ciubere, tulnice.

Izbucul de la Cotetul Dobrestilor

Izbucul de la Coteţul Dobreştilor, punct de ieşire la lumină al apelor subterane care drenează Platoul Ocoale şi care, în decursul timpului, a săpat marile goluri subterane ale Gheţarului de la Scărişoara, ale Peşterii Pojarul Poliţei şi ale Avenului din Şesuri.

Valea Ordancusa

Izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Pereţii deosebit de abrupţi şi foarte înalţi (200 m) se apropie în unele sectoare la mai puţin de 5 m, şoseaua cu greu găsindu-şi loc printre aceştia. Numărul peşterilor trece de 50. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara

Peştera Gheţarul de la Scărişoara  este un obiectiv turistic de interes naţional, fiind cea mai mare peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum de aproximativ 27.000 metri cubi şi cu o grosime medie de 22 de metri este, după ultimele cercetări, cel mai mare din Europa. Gheţarul de la Scărişoara se află la o altitudine de 1150 m. Peştera are două etaje, dintre care doar cel superior este accesibil turiştilor. Acesta cuprinde stalactite şi stalagmite din gheaţă, formaţiuni care în fiecare vară suferă modificări în urma topirii. Al doilea etaj, cel inferior, este accesibil doar speologilor şi are imense formaţiuni de calcit.  
Prin Proiectul Arnica Montana
este valorificată durabil, în scopuri terapeutice, o resursă naturală locală – floarea de Arnica Montana. Această floare este recoltată de localnici și uscată aici, într-o mică uscătorie aflată în apropierea Centrului de Informare Turistică. Floarea uscată este trimisă apoi în Germania unde, în laboratoare specializate se produc din ea uleiuri, creme, tincturi. Ulterior, acestea sunt vândute atât în România (inclusiv prin Centrul de Informare Turistică) cât și în alte țări.

Catunul Casa de Piatra

Cătunul Casa de Piatră  nu-şi trage numele de la materialul din care sunt construite casele localnicilor, acestea fiind din lemn şi majoritatea îşi păstrează caracteristicile tradiţionale moţesti de odinioară. Denumirea provine de la vasta incintă ca o depresiune cu pereţi de calcar care domină poienile. La Casa de Piatră, în afara vechii biserici din lemn, obiectiv de cult demn de vizitat, mai avem înca două perle ale carstului apusean, Peşterile Coiba Mică şi Coiba Mare.
Aceasta din urmă, mai lesne de vizitat, se remarcă printr-unportal impozant, comparându-se cu cei 74 de metri latime si cei 47 de metri inaltime ai săi, doar cu maiestuosul portal al Cetăţilor Ponorului.
Şi aici vom vom întâlni localnici generoşi şi primitori, le vom asculta poveştile şi le vom cunoaşte traiul şi vom degusta bucate tradiţionale.Rezervaţia complexă geologică şi botanică, constitută dintr-un rest al unui platou calcaros erodat de ape, care conservă o serie de plante rare. Masivul se înalţă impunător depăşind relieful înconjurător, Vf. Scăriţa atingând 1382 m. Versantul sudic adăposteşte numeroase peşteri. Rezervaţia botanică prezintă o mare importanţă ştiinţifică fiindcă adaposteşte numeroase specii boreale şi arctice. Sus pe creastă vom servi prînzul la pachet, ne vom odihni şi ne vom delecta privirile cu minunatele peisaje ale Apusenilor – culmi împădurite, creste stâncoase spectaculoase, văi nu prea adânci dar deosebit de pitoreşti, poieni şi pajişti montane presărate cu căsuţe moţeşti din lemn şi acoperiş înalt, din fân.